Camera GoPro a lui Sebastian, ucis la 2 Mai, a pornit în urma impactului fatal. Tatăl a auzit clar momentul în care copilul lui a fost ucis
Cutremurător, camera GoPro a lui Sebi, tânărul care a murit în tragedia de la 2 Mai, a înregistrat audio momentul impactului. Sebastian avea camera în borsetă, închisă, atunci când a fost omorât. Șocul a declanșat butonul record. Pe înregistrare se aud scârțâitul roților, apoi țipete, gemetele răniților care cer ajutor. Camera cu înregistrarea a ajuns în posesia părinților lui, care au putut auzi exact momentul în care copilul lor a fost ucis, apoi toată grozăvia, până când legiștii l-au băgat pe Sebastian în sac.
Valentin Olariu, tatăl lui Sebastian, după pomana fiului său, a mers să îi verifice borseta şi în interior a găsit camer GoPro a fiului său. Descoperirea a fost devastatoare.
„Se aude exact lovitura! Se aude când pun folia pe el!”
„Sebi avea în ziua accidentului o cameră GoPro la el. O avea în borseta pe care o avea la brâu şi camera aceea, exact în momentul impactului, a pornit. Am exact momentul când l-a lovit, fără imagini, doar sunet. Nu puteţi să vă daţi seama cât am putut să stau să o ascult. Exact a pornit camera când mi-a lovit băiatul. Se aude scârţâitul de roţi, se aude când îi loveşte pe ceilalţi copii, se aud gemetele copiilor care chemau ajutor. Se aud maşinile când trec pe lângă ei, se aude când vin martorii şi îi găsesc. Se aude o fată care zbiară şi spune că este un băiat rupt de la jumate, se aude când se sună la Poliţie, se aude tot. Se aude momentul când vine Poliţia, când vine salvarea, când îi ia, cum sunt îngroziţi.
Se aude şi momentul când îi pune folia pe el, se aude tot. 37 de minute este toată înregistrarea, cred că s-a terminat bateria apoi. Se aude exact lovitura!”, a izbucnit Valentin Olariu.
Poliția a ignorat probele
„Poliţia nu mi-a cerut niciun buletin când m-am dus să iau hainele copilului meu, ei nici măcar nu au verificat borseta. Ei trebuiau să facă cercetarea la faţa locul să vadă exact ce aveau copiii. Mi-au dat hainele copilului cu sânge pe ele, în nişte plicuri. După pomană, am urcat sus, parcă m-a îndemnat cineva. Am plâns şi eram cu privirea în gol şi, parcă, am avut o chestie: am zis bagă camera. Era descărcată. I-am dat drumul şi am văzut nişte filmări de-ale lor când se jucau, când erau în apă şi am văzut două filmări de câte 35 de minute.
Una cred că pornise în discotecă pentru că se aude numai muzică, când dansau ei, şi ultima aceasta de care v-am spus” – Valentin Olariu.