Centrala nucleară de la Cernavodă, în alertă din cauza secetei. O cincime din producția de energie electrică este în pericol

Publicat: 02 08. 2022, 16:06
Actualizat: 03 08. 2022, 07:32
Sursa foto: Nuclearelectrica

Centrala nucleară de la Cernavodă se confruntă cu probleme după ce debitul Dunării a ajuns la un nivel foarte redus din cauza lipsei precipitațiilor și a temperaturilor ridicate.

Astfel, în prezent, debitul Dunării la intrarea în țară este de 1.860 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii august (4.300 mc/s).

În 2003, centrala de la Cernavodă a trebuit să fie oprită după ce Dunărea a atins un debit de doar 1.800 m³/s.

„La stația hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricții) și mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare”, a anunțat Apele Române, într-un comunicat.

Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creştere și va ajunge în jurul valorii de 2.000 mc/s în data de 8 august.

Centrala de la Cernavodă este unul dintre principalii producători de energie electrică din România

În momentul de față, centrala nucleară de la Cernavodă produce aproximativ 18% din energia electrică din România, conform datelor oficiale ale distribuitorului Transelectrica.

În total, 779 de localităţi sunt alimentate restricţionat la nivel naţional din cauza secetei, conform Apele Române.

„În special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran”, au explicat specialiştii de la Apele Române.

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomița, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staționare.

Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiței, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenți ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteț, Bârlad şi Jijia.