EXCLUSIV VIDEO | Cum a reușit România în 2004 să oprească dragarea ucrainenilor pe Canalul Bâstroe. Ofițerul care a oprit săpăturile explică ce este diferit în 2023: ”Atunci se putea schimba linia de frontieră și automat pierdeam din teritoriul românesc”

Publicat: 02 03. 2023, 15:13
Actualizat: 02 03. 2023, 15:33

This browser does not support the video element.

România a avut diferend cu Ucraina și în 2004 pentru săpături făcute pe brațul Chilia, însă situația de atunci este diferită de cea din 2023. Colonelul (r) Mihai Popa, care era șeful Poliției de Frontieră Chilia în 2004, când ucrainenii au dragat nu doar în sectorul ucrainean, ci până aproape de apele teritoriale românești, a explicat într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV cum a reușit să oprească atunci săpăturile, care puteau să ducă la schimbarea șenalului navigabil, ceea ce însemna schimbarea liniei de frontieră și automat pierderea din teritoriul românesc.

Fostul șef al Poliției de Frontieră Chilia afirmă că deși situația din 2023 îi creează un déjà vu, pentru că, la fel ca în 2004, și acum sunt multe necunoscute privind lucrările care se fac pe Canalul Bâstroe, însă contextele sunt diferite. Atunci, decizia de dragare pe brațul Chilia a fost luată de un guvern profund prorus, în timp ce în 2023, Ucraina are un președinte și un executiv proeuropean, se află într-un război cu Rusia și are o susținere masivă din partea multor țări, dar mai ales a Uniunii Europene și NATO.

Și din punct de vedere tehnic există diferențe între operațiunile din 2004 și cele din 2023. În urmă cu aproape 20 de ani, ucrainenii au dragat în apele teritoriale românești și pe brațul Chilia, în timp ce acum, ucrainenii nu au mai pus balize în apele teritoriale românești și, potrivit anunțurilor făcute de autorități, au făcut lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, dar în apele teritoriale ucrainene.

Informațiile privind lucrările făcute pe Canalul Bâstroe de către ucraineni sunt în continuare contradictorii și au dus la un diferend între România și Ucraina, privind dragări făcute fără acordul autorităților române și în afara limitelor stabilite prin convențiile internaționale.

Oficialii Comisiei Europene spun că deși au solicitat și de la autoritățile ucrainene, și de la cele române informații privind lucrările făcute pe Canalul Bâstroe și situația din prezent, nu au primit niciun document oficial de la niciuna dintre părți. Comisia Europeană le-a cerut oficialilor români și ucraineni să coopereze pentru rezolvarea acestui diferend și să fie transparenți în comunicarea informațiilor.

Din 1 martie, o echipă a Directoratului de Transport al Comisiei Europene ar fi trebuit să înceapă verificări în porturile din Ucraina şi pe Canalul Bâstroe, potrivit anunțului făcut recent de Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, care preciza că primele concluzii vor fi prezentate în maximum zece zile. Verificările au fost însă amânate pentru 6 martie.

Trebuie menționat că nici brațul Chilia și nici Canalul Bâstroe nu fac parte din rețeaua europeană de transport TEN-T, Comisia Europeană neavând responsabilitatea să verifice adâncimea apei din aceste zone. Ucraina a cerut includerea canalelor Bâstroe și Chilia în rețeaua europeană de transport, dar solicitarea nu poate fi acceptată fără acordul României.

Deși, potrivit declarațiilor făcute atât de oficialii români, cât și de cei ucraineni, partea română știa din august 2022 că se fac lucrări de întreținere pe Canalul Bâstroe, diferendul a apărut din momentul în care  Ministerul Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii din Ucraina a anunțat, în 17 februarie, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”. Anterior, mai mulți politicieni atenționau că se fac lucrări de dragare fără acordul României.

Jurnaliștii Gândul au solicitat Guvernului să precizeze dacă s-au transmis Comisiei Europene informațiile solicitate în cazul Bâstroe.

Cum au dragat ucrainenii în apele teritoriale românești în 2004, fără acordul României

Dacă în 2023, autoritățile române nu au luat deocamdată nicio măsură după dragarea făcută de ucraineni pe Canalul Bâstroe, dar în apele teritoriale ale Ucrainei, în 2004, ucrainenii au fost opriți să facă săpături, pentru că atunci au făcut operațiuni în apele teritoriale românești.

Colonelul Mihai Popa, cel care în 2004 conducea Poliția de Frontieră Chilia, a povestit pentru Gândul cum s-a autosesizat și a oprit intervenția navelor ucrainene în apele românești.

Pot spune că situația îmi creează un déjà vu, deoarece și în 2004 am fost informați, sub o formă lapidară totuși, că autoritățile ucrainene doresc să facă lucrări de mentenanță, de adâncire pe Canalul Bâstroe. Deci numai pe Canalul Bâstroe. În condițiile acestea, ordinele care au venit de la eșaloanele superioare, au fost să monitorizăm situația, să o supraveghem, să raportăm, deoarece nici autoritățile române nu știau concret ce activități au de gând autoritățile ucrainene să desfășoare ulterior pe brațul Chilia”, a povestit colonelul (r) Mihai Popa.

Scenariul din 2004 a început similar cu cel din 2023, mai ales în ce privește lipsa de transparență a autorităților ucrainene asupra lucrărilor de dragare pe care urmau să le efectueze.

”Inițial, ordinele ierarhice erau fără intervenție asupra activităților pe care le desfășurau autoritățile ucrainene, pentru că nu se cunoștea scopul final, ținta, pe care o aveau ei și trebuia să monitorizăm, să supraveghem. Dar ne-am trezit în câteva zile că ei au balizat brațul Chilia, punând balizele la 6, 7, 8 metri de malul nostru, deși porțiunile de lățime ale brațului Chilia erau chiar de 1.400 de metri, iar șenalul navigabil trecea prin apropierea malului lor. După care au apărut și drăgile, au început să dragheze în apele teritoriale românești. În prima zi, am observat că, în urma dragării, nisipul era pus în niște șalandre, veneau cu el fix în malul românesc și puneau nisipul pe malul românesc”, a spus Mihai Popa.

”Se putea schimba linia de frontieră și automat pierdeam din teritoriul românesc”

Fostul șef al sectorului de frontieră Chilia a explicat cum au încălcat ucrainenii, în 2004, cu bună-știință, tratatele internaționale.

”Faptul că ei făceau un alt șenal navigabil contravenea în primul rând Tratatului încheiat între URSS și Republica Socialistă România în 1972, în care se stipula că linia de frontieră dintre cele două state trece pe mijlocul șenalului navigabil. În 1990, când s-a dezmembrat URSS, Ucraina s-a proclamat continuatoarea Tratatului cu România.

Dacă săpau în apele noastre teritoriale, se putea schimba șenalul navigabil. Schimbând șenalul navigabil, se schimba linia de frontieră și automat pierdeam din teritoriu românesc.

Acela a fost momentul în care am luat decizia de a ordona șalupelor românești de a se interpune în calea barjelor și drăgilor de a nu mai permite în primul rând să pună nisipul pe malul nostru și apoi să continue dragarea”, a descris Mihai Popa momentul în care autoritățile române au decis să oprească acțiunile ilegale desfășurate de autoritățile ucrainene pe teritoriul României, în 2004.

Oprirea acțiunii ucrainenilor în apele teritoriale românești, o operațiune ca-n filme 

Colonelul Mihai Popa a explicat cum s-a desfășurat în 2004 întreaga operațiune de oprire a dragării în apele teritoriale românești.

”La început a fost dificil, pentru că aveam niște șalupe de dimensiuni mici. În schimb, am gândit bine acțiunea, pentru că am început să filmăm toate activitățile chiar din prima zi din care am intervenit și, în urma unui raport al inspectorului general al Poliției de Frontieră, chestorul șef Neagu Aurel, i-am solicitat niște nave cu tonaj mai mare, cu care să pot să intervin. Nave pe care le-am și primit în trei zile și am reușit astfel să blochez dragarea. Ei aveau niște șalupe de tip oarecum vechi, care pentru a nu se răsturna în timpul dragării, săpării, se prindeau în patru lanțuri, și atunci, noi ne interpuneam.

Știam tot timpul unde vor să meargă să dragheze, pentru că defrișau, își aduceau țevile, pentru că nu mai puteau acum să pună nisipul în apele noastre teritoriale, deoarece eu pusesem în linie navele noastre. Și atunci, au fost obligați să mute nisipul în apele lor.

Nu-i mai lăsam să dragheze în apele noastre teritoriale pentru că nu-i lăsam să se ancoreze. Neancorând, nu puteau draga. Cam ăsta a fost momentul în care s-a oprit dragarea. A durat câteva luni, ceea ce vă relatez eu, iar singura autoritate care a intervenit, a venit la fața locului și m-a sprijinit a fost conducerea MAI de atunci”, a mai spus Mihai Popa.

Diferențe între dragarea ucrainenilor din 2004 și cea din 2023, pe Canalul Bâstroe

Fostul șef al sectorului de frontieră Chilia a subliniat însă că sunt ”diferențe majore” între operațiunile de adâncire a Canalului Bâstroe făcute de ucraineni pe Canalul Bâstroe în 2023 față de dragarea din 2004.

”În primul rând, Ucraina avea în 2004 la conducere un Guvern prorus, total prorus. Spuneai Ucraina, spuneai Moscova. În prezent, Ucraina are un președinte și un Guvern proeuropean, prooccidental, care se află într-un război cu Rusia și care are o susținere masivă din partea multor țări și îndeosebi a UE și NATO. Asta este o deosebire”, a spus colonelul (r) Mihai Popa.

Din punct de vedere tehnic, în 2004, autoritățile ucrainene au dragat în apele teritoriale românești și pe brațul Chilia.

În 2023, nu s-a mai balizat în apele teritoriale românești, s-au făcut niște anunțuri că urmează să se desfășoare pe Canalul Bâstroe tot niște activități de mentenanță, dar au dragat pe brațul Chilia în apele teritoriale ucrainene. Este o mare diferență”, a adăugat fostul șef al Poliției de Frontieră Chilia.

Urmăriți interviul integral:


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Primele verificări ale Comisiei Europene pe Canalul Bâstroe. Corina Crețu: ”Solidaritatea față de Ucraina trebuie să continue, dar trebuie să vedem ce este acolo”

EXCLUSIV | Ce știe Ucraina și nu știe România despre Canalul Bâstroe? Fost guvernator al Deltei: „Filmul ăsta l-am văzut și în 2004. Un studiu de impact ar fi închis subiectul pentru totdeauna”

EXCLUSIV | Cum vede scandalul Bâstroe unul dintre foștii negociatori ai Tratatului privind frontiera cu Ucraina. ”Un conflict juridic nu ar mai ajuta la refacerea biosferei, cu toate daunele pe care Ucraina le-ar plăti”