Cum pot „fenta” deputații României prezența obligatorie la ședințele în plen. Gândul a investigat întreaga procedură și publică imagini exclusive din Parlament. Care este schema la care apelează și de ce nu poate fi aplicată și de senatori
Aleșii poporului român sunt obligați – în primul rând față de cetățenii care le-au acordat încrederea – să participe la toate ședințele în plen ale Camerei din care fac parte, la ședințele comune ale Parlamentului, la ședințele comisiilor de specialitate și, nu în ultimul rând, la dialogul pe care ar trebui să îl mențină activ în circumscripția electorală care le-a oferit statutul de deputați sau senatori. Nu este vorba doar de o conduită morală, ci și de o prevedere legală. Mai exact, prin Legea nr. 96/2006, un parlamentar este obligat să se prezinte „la muncă” fără nicio excepție, în afara cazurilor justificate, confirmate de liderul grupului din care face parte. În caz de absență nemotivată, parlamentarul este penalizat cu 5% din indemnizația brută lunară pentru fiecare zi în care nu s-a prezentat la job.
Bineînțeles că niciun parlamentar nu vrea să vadă, la finalul lunii, că i-au intrat mai puțin bani în cont, motiv pentru care sunt multe ocazii în care, deși peste jumătate din scaunele aflate în sălile de plen sunt complet goale, prezența „pe hârtie” a aleșilor depășește fără probleme 50%.
Scenariul apare mai ales în cazul deputaților, care, spre deosebire de senatori, beneficiază de un sistem modern de înregistrare a prezenței. Mai exact, de unul în format electronic. Totuși, pe principiul „cu cât avansează tehnologia, cu atât le este mai ușor elevilor să copieze”, reprezentanții din Camera Deputaților au găsit o pârghie prin care pot fenta mult mai ușor sistemul de prezență.
Gândul a investigat întreaga procedură prin care aleșii neamului își declară, în mod oficial, începutul zilei de lucru și, implicit, prezența „la birou”. În imaginile surprinse se poate observa întreaga procedură pe care aceștia o parcurg și modul în care deputații sunt avantajați față de senatori.
Cum își înregistrează deputații români prezența în plen și cum pot vota legi
În timpul sesiunilor parlamentare ordinare, activitatea deputaților și senatorilor se defășoară pe parcursul întregii săptămâni, cu excepția zilei de duminică. Vineri și sâmbătă sunt zile rezervate activității în circumscripțiile electorale, însă, de luni până joi, aleșii ar trebui să fie prezenți în Parlament, fie la dezbaterile și votul în plen, fie la activitatea din comisiile permanente.
În cazul deputaților, există un sistem electronic prin care aceștia își înregistrează prezența înainte să pătrundă fizic în sala de plen. Acesta este prevăzut cu un slot în care fiecare deputat trebuie să introducă propria cartelă de acces și cu un pix electronic cu ajutorul căruia parlamentarii își semnează oficial prezența.
Totuși, locul unde sunt amplasate dispozitivele electronice nu este alăturat sălii de plen. În imaginile suprinse de Gândul, se poate observa cum un deputat este nevoit să parcurgă un drum destul de lung pentru a ajunge „la birou”. Bineînțeles, drumul lung îl poate face să se râzgândească și să își regândească traseul, deși prezența în plen rămâne înregistrată.
Surse politice au declarat pentru Gândul că, în aceste circumstanțe, există o „schemă” pe care o aplică, cel puțin ocazional, o parte dintre deputații români. Aceștia își înregistrează prezența pe dispozitivele electronice – astfel încât să le fie recunoscută „ziua de lucru” – însă nici măcar nu își salută colegii care se află fizic în sala de plen.
Faptul că nu participă la ședința de plen nu înseamnă că părăsesc Parlamentul imediat după ce și-au înregistrat prezența, însă, în unele situații, preferă să găsească alte activități pe care le consideră mai importante decât reprezentarea, în dezbateri sau la sesiunea de vot, a cetățenilor care le-au oferit mandatul.
Cum își înregistrează senatorii români prezența în plen și cum pot vota legi
Spre deosebire de deputați, senatorii folosesc un sistem mai „învechit” decât cel pus la dispoziția camerei inferioare. Aceștia își înregistrează prezența cu ajutorul… pixului și a foii de hârtie. Asta nu înseamnă că senatorii nu sunt deloc digitalizați.
Dimpotrivă, când vine vorba de procesul de votare, introducerea cartelei personale în pupitrul ocupat este obligatorie astfel încât un anumit senator să își exprime opțiunea de vot. Aceeași procedură este valabilă și în cazul deputaților.
Totuși, este interesant faptul că listele de prezență se află chiar în sala de plen, nu în afara acesteia. Asta înseamnă că, cel puțin în teorie, este imposibil ca un senator să se declare „prezent” la ședința în plen, însă să nu se afle fizic acolo.
Gândul a investigat inclusiv procedura de înregistrare a prezenței în cazul unei ședințe comune ale celor două Camere, care sunt organizate în sala de plen a deputaților. În imaginile surprinse, se poate observa cum prezența „se strigă” exact în locul unde deputații se înregistrează în sistemul electronic, însă, la fel ca în cazul ședințelor obișnuite, pe senatori îi așteaptă foile și pixul.
Ce spune legea care îi obligă pe deputați și senatori să fie prezenți la muncă în Parlament / Regulamentul intern, mai riguros în cazul senatorilor
Primul alineat din articolul 28 al Legii nr. 96/2006 menționează că „participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputați și senatori o obligație legală, morală și regulamentară”.
Mai mult, primul alineat din articoul 29 al legii prevede că „neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau al Senatului, se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 5% din indemnizația lunară brută”.
Totodată, regulamentele interne ale celor două Camere explică procedurile concrete pe care deputații sau senatorii trebuie să le parcurgă pentru a-și înregistra prezența la lucru.
În cazul deputaților, articolul 148 din regulamentul intern explică faptul că „sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să îşi înregistreze prezenţa, pe baza cartelei şi a semnăturii electronice, pe dispozitivele instalate la intrarea în sala de plen”. În cazurile justificate, deputatul în cauză trebuie să informeze liderul de grup printr-o motivație scrisă.
În cazul senatorilor, procedura este mai riguroasă. Articolul 126 din regulamentul intern precizează că „prezenţa este urmărită de un secretar al Biroului permanent al Senatului şi, după caz, de secretarul comisiei permanente”. În cazul în care un senator nu poate lua parte la ședință din motive independente de voința sa, acesta trebuie să motiveze situația în cadrul Biroului permanent.
Cel mai recent caz în care un deputat a apărut prezent la vot, deși nu l-a văzut nimeni în plen / Cu un minut înainte de vot, nu se afla în sală
Cel mai recent caz investigat de Gândul îl are în prim-plan pe deputatul PNL Ionuț Stroe, surprins la salonul de cosmetică, în timp ce își făcea manichiura, deși trebuia să se afle în Parlament.
Concret, pe 4 noiembrie 2026, după ora 09:30, fostul purtător de cuvânt al partidului condus astăzi de Ilie Bolojan a fost surprins de Gândul într-un moment de răsfăț, la un salon de lux situat pe Calea Moșilor din București, deși ședința în plenul Camerei Deputaților urma să înceapă la ora 10:00.
Inițial, Ionuț Stroe a declarat că a fost prezent în Parlament la ora 09:30, după care a revenit asupra cifrei și a menționat că „la ora 10:16” își înregistra fizic prezența.
Totuși, mai multe surse politice au precizat pentru Gândul că, deși l-au văzut pe Ionuț Stroe pe holurile Palatului Parlamentului, acesta nu a fost prezent fizic în sala de plen a Camerei Deputaților în niciun moment al zilei de 4 noiembrie.
Mai mult, dacă verificăm lista de prezență publicată pe pagina oficială a Camerei, observăm că, la ora 10:05, acesta nu se afla în plen.
Surprinzător este faptul că, la votul „test” de la ora 11:30, Ionuț Stroe nu era trecut pe lista deputaților prezenți, însă, un minut mai târziu, la ora 11:31, a acesta a apărut în mod miraculos și a votat „pentru” respingerea propunerii de modificare a unei legi.