De ce majoritatea cutremurelor au loc noaptea. Care este explicația seismologilor și în ce anotimpuri este cel mai probabil să se producă un seism
România a fost zguduită în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie, de un seism cu magnitudinea 5,7. A avut loc la ora 02:48, confirmând una dintre cele mai teorii răspândite – cutremurele au loc mai ales noaptea. Seismologii au o explicație în acest sens.
În 2018, un alt cutremur de 5,8 magnitudine a lovit România la 03:38 dimineața, iar cel din 4 martie 1977 s-a produs la 21:22.
Cutremurul din Vrancea a avut magnitudinea 5,7
Ce spun seismologii
Să fie o coincidență sau un fapt de necontestat, anume că majoritatea mișcărilor tectonice se produc, în fapt, noaptea? Statistica spune că, după apusul Soarelui, se produc de două ori mai multe cutremure decât pe timp de zi. O analizăm a ultimelor 1000 de cutremure de peste 3 grade, potrivit Hotnews, scoate în evidență acest tipar – aproximativ 800 de seisme au avut loc noaptea și doar 200, ziua (interval 08:00-20:00).
La nivel global, unele teorii vorbesc despre influența gravitațională indusă de fazele Lunii, însă nu sunt susținute de studii științifice.
Profesorul Gheorghe Mărmureanu, cel mai renumit seismolog din România, este de părere că producerea cutremurelor în special după lăsarea întunericului „este o pură întâmplare, să știți!”.
„Și noi am avut un proiect de cercetare pe tema asta, cu care ne-am omorât 5 ani de zile. Dar nu am ajuns la o concluzie clară. Au fost luate fazele Lunii din ultimii 800-900 de ani, s-au făct calcule, dar am ajuns la concluzia că e hazardat să legi fazele Lunii de producerea cutremurelor. Nu găsisem o corelație directă evidentă între fazele Lunii și cutremure. Pur și simplu, nu avem o explicație. Este doar întâmplarea”, afirmă Gheorghe Mărmureanu.
De asemenea, particularitatea zonei Vrancei face să nu stea în picioare o astfel de teorie. „În Vrancea e un cu totul alt sistem, nu se potrivește cu niciun sistem tectonic, ceea ce e în Turcia, Italia, Franța sau SUA”, arată Mărmureanu.
„Poate că e mai bine să se producă noaptea”
Și Constantin Ionescu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a vorbit despre producerea cutremurelor noaptea și a avut un punct de vedere interesant.
„Nu este o regulă căreia natura se supune; natura nu e controlabilă. Mai ales în Vrancea! Eu tind să cred că e o coincidență. Dacă ne uităm la cutremurele din 1990 încoace, mai sunt și unele care s-au produs ziua. Și poate că e mai bine să se producă noaptea. Pentru că, pe timpul zilei, ai activitate economică mai intensă, cu mulțimi de oameni adunați la locurile de muncă, iar dezastrele ar putea fi chiar mai mari.
Trebuie făcută o educație mai agresivă în privința acestor cutremure. Ce e de făcut cu prioritare atunci când seismul se produce”, susține seismologul.
Când ar putea veni un mare cutremur, de peste 7 grade
În ultima vreme s-a cunoscut o activitate seismică importantă în zona Vrancea.
Cunoscutul seismolog Gheorghe Mărmureanu a vorbit, în context, și despre când ar putea veni următorul mare cutremur în România. El apreciază că ar putea avea o magnitudine cuprinsă între 7,2 și 7,9 grade pe Richter, putând ajunge chiar și la 8 grade.
Potrivit lui Mărmureanu, acest cutremur va semăna cu un con răsturnat, în vârful căruia se află seismul, iar baza acestuia corespunde Europei. Din experiența lui, viitorul seism ar urma să fie asemănător celui produs în anul 1802, cu magnitudinea de aproximativ 8, care atunci nu a provocat victime.
„Eu sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea va fi de 150-170 de km. Şansele sunt foarte mari să fie după 2040 – 2041. Sunt calcule de peste trei secole şi care văd că se satisfac. Văd că până acum nu am greşit deloc”, a spus Mărmureanu.
În 1802, cutremurul care a lovit Europa a fost resimțit de la Moscova până la Cairo, în Egipt.
Cel mai puternic cutremur din secolul al XX-lea
Cel mai puternic cutremur înregistrat în secolul al XX-lea în România a avut loc pe 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,7. pe durata celui de-al Doilea Război Mondial. Efectele sale au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul morților a fost estimat la 1.000, cu o cifră suplimentară de 4.000 răniți, majoritatea în Moldova.
Cutremurul a fost resimțit la București, unde s-au înregistrat aproximativ 300 de morți, în mare parte din prăbușirea blocului „Carlton”. Blocul s-a turtit ca o armonică, etajele tasându-se unele în altele. Aproximativ 200 de oameni au fost uciși de pe urma prăbușirii clădirii. Un singur supraviețuitor a fost găsit, paznicul de la ultimul etaj.
După cutremurul din 1977, trebuie amintit un alt seism semnificativ care a fost pe 30 august 1986, de 7.1, în Gura Teghii, rezultând 150 de morți și 500 de răniți. Cel mai distructiv cutremur de după revoluția din 1989 a fost pe 30 mai 1990. Cutremurul distructiv de 7 grade, din Vrancea, a făcut 13 morți și 360 de răniți.
Alte două cutremure de 6,4 și 6,1 au avut loc la o zi după precedentul. Pe 12 iulie 1991 a mai fost cutremurul din Banloc, foarte distructiv, de 5,7 grade, care a dus la moartea a două persoane, rănirea altor 30 de persoane și la peste 5.000 clădiri avariate. Șase zile mai târziu, un alt cutremur de 5,5 s-a produs în zona Herculane-Ofsenița, avariind 615 case.
Cum acționăm în caz de cutremur
- Rămânem calmi, fără a intra în panică și ajutăm oamenii să se liniștească
- Dacă suntem afară, trebuie să rămânem departe de clădiri și să ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe și geamuri, deoarece aceste elemente pot adesea să se prăbușească în stradă.
- Ne așezăm lângă un perete structural rezistent dacă suntem în interior și ne abținem de la ferestre.
- Ne adăpostim sub o grindă solidă, un birou și o masă, iar copiii dorm sub mese sau băncile clasei.
- Închidem imediat sursele de incendiu și intervenim în caz de incendiu după ce șocul puternic a trecut.
- Dacă ne aflăm în mașină, tragem pe dreapta, într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă; trecem peste poduri, pasaje și linii electrice aeriene și rămânem în interior.
- Dacă folosim un mijloc de transport în comun, rămânem pe loc până când se termină seismul, apoi coborâm cu calm din vehicul.
- În metrou, păstrăm calmul și luăm în considerare sugestiile personalului. – Dacă suntem într-un loc public plin de oameni, ar trebui să rămânem calmi și să nu fugim, deoarece îmbulzeala ucide mai mult decât cutremurul.