Fasolea cu ciolan de Ziua Națională, o tradiție inventată. ”În 1918, oamenii care au participat la Unire erau îndemnați să aducă «alimente de lipsă»”

Publicat: 01 12. 2021, 10:25
Actualizat: 01 12. 2021, 11:11

Specialiști români din domeniul gastronomiei au deslușit misterul așa-zisului meniu tradițional al românilor de 1 Decembrie: fasolea cu ciolan. Este foarte surprinzător de unde vine acest obicei.

„Că fasole n-am avut pe aceste plaiuri știe tot omu’. Avurăm mazăre, apoi am aclimatizat bobul (originar din zona mediteraneeană sau Asia Centrală), lintea (din Orientul Apropiat), fasole (din Americi) iar prima orezărie de la noi datează din sec. al XVIII-lea, în Banat”, a precizat jurnalistul specializat în gastronomie Cosmin Dragomir, pentru Hotnews.

În ceeea ce privește carnea afumată, aceasta a fost împrumutată de la țările din nordul Europei.

„Strachina întinsă de vedeta TV a devenit, în foarte scurt timp, tradiție”

„De aici și toată vărzăraia cu afumătură specifică Ardealului, împreunarea cu fasolea e totuși de dată mai recentă.

Bașca, fasolea de dulce nu prea se cade în postul Crăciunului, așa că rămâne să ne întrebăm de unde și până unde obiceiul de a mânca fasole cu afumătură de Ziua Națională . Pe 1 decembrie 2000, România sărbătorea Ziua Națională, dar și aniversarea ProTv-ului, prilej cu care postul de televiziune a lansat campania „Marea ciolaniadă” și, de la o marmită cazonă, Teo Trandafir servea cu zor ostașii patriei și alți doritori.

Strachina întinsă de vedeta TV a devenit, în foarte scurt timp, tradiție și obiceiul a fost clonat de cam toate administrațiile din țară. Să nu vă cruciți când o să vedeți pe TVR sau pe Antena 1 ceaune imense cu fasole aburindă împărțită la săraci”, a mai precizat jurnalistul specializat în gastronomie.

„Poate părea o tradiție veche celor mai tineri, ceilalți își pot aminti însă că a apărut destul de recent, prin 2000”

Și Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, confirmă precizările lui Cosmin Dragomir:

„Meniurile tradiționale de sărbători, incluzând aici mai ales cel pentru Ziua Națională a României, sunt răspunsuri la situații noi prin asumarea unei referințe la situații vechi.

Poate părea o tradiție veche celor mai tineri, ceilalți își pot aminti însă că a apărut destul de recent, prin 2000. Ceaunul de fasole cu ciolan gătit public de 1 decembrie a devenit un simbol al acesteia și, deci, o tradiție reinventată prin preluarea și repetarea sa cvasiobligatorie la festivitățile oficiale, instituind, cum scrie antropologul Florin Dumitrescu, un mit culinar național ce își creează astfel propriul trecut (…)

Ne putem gândi că găina umplută e mâncare de sărbătoare, dar trebuie să ținem cont că în 1940, 1 decembrie a picat fix duminică. Dacă săpăm mai adânc în istorie, ajungem chiar în ziua faptei, în 1918, și aflăm că oamenii care au participat la Unire erau îndemnați să aducă «alimente de lipsă» și erau informați că «banchete şi mese comune nu vor fi»”.