O decizie a Curții Constituționale pune barieră românilor. Nu pot cere creșteri salariale, sporuri și vouchere prin legi depuse în Parlament

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că românii nu pot iniția prin Parlament legi care ar genera creșteri majore ale cheltuielilor publice. Interdicția nu vizează doar taxele și impozitele, ci și măsuri precum majorarea salariilor, sporurilor sau acordarea unor beneficii.

Judecătorii susțin că cetățenii nu pot evalua impactul acestor măsuri asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare. Decizia a fost publicată joi în Monitorul Oficial și vizează o inițiativă susținută de 153.532 de români din 12 județe.

Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat limitele inițiativei legislative cetățenești după ce sindicatele din învățământ au depus o astfel de propunere în Parlament. Inițiativa prevedea creșteri salariale și prime de instalare. Proiectul propunea și reintroducerea unor burse, plata drepturilor salariale câștigate în instanță și majorarea voucherelor de vacanță.

Constituția le permite cetățenilor să propună legi, dacă strâng cel puțin 100.000 de semnături. Susținătorii trebuie să provină din cel puțin un sfert dintre județele țării, cu minimum 5.000 de semnături în fiecare județ. Pe de altă parte, există și domenii excluse. Cetățenii nu pot iniția legi privind probleme fiscale, chestiuni internaționale, amnistia sau grațierea, arată Stiripesurse.ro.

Măsuri contestate de sindicatele din învățământ

Sindicatele din învățământ au contestat măsurile de reducere a cheltuielilor aplicate profesorilor. Liderii sindicali Simion Hăncescu și Marius Nistor au depus în Parlament o inițiativă pentru majorarea veniturilor angajaților din educație. Proiectul prevedea și burse pentru olimpici. Sindicatele cereau, de asemenea, plata mai rapidă a sumelor câștigate în instanță de angajații din învățământ.

„Măsurile care lovesc crunt educația și cercetarea din România au la bază date pur contabile și nu țin cont de realitate, de posibilitățile reale ale sistemului de a face față unor asemenea schimbări și de opiniile specialiștilor în științele educației”, au afirmat inițiatorii proiectului de lege.

Sindicatele susțin că măsurile de reducere a cheltuielilor vor afecta pe termen lung educația și statutul angajaților din sistem. Pe 15 iulie, Curtea Constituțională a constatat că inițiativa îndeplinește condițiile privind numărul de susținători. Judecătorii au analizat apoi sintagma „probleme fiscale” din Constituție și au considerat că aceasta este prea generală și necesită o interpretare.

Inițiativa sindicatelor prevedea mai multe beneficii pentru angajații din educație. Printre acestea se numărau majorări salariale, prime de instalare și schimbarea modului de calcul pentru unele sporuri. Proiectul propunea și modificări privind bursele studenților și ale olimpicilor. Cadrele didactice urmau să primească două salarii la pensionare, iar munca suplimentară să poată fi compensată și financiar.

Sindicatele cereau și modificarea regulilor pentru voucherele de vacanță. O altă prevedere viza plata într-o singură tranșă a sumelor câștigate în instanță de angajații din învățământ.

„Curtea observă că toate acestea sunt măsuri care presupun majorarea substanțială a bugetului de stat alocat educației pe anul în curs și reintroducerea unor facilități fiscale abrogate. Aceste măsuri țin de politica fiscal-bugetară a statului, care integrează o normă cu caracter fiscal.

Toate aceste măsuri implică decizii complexe, care afectează veniturile și cheltuielile publice la nivel național, care modifică direct mecanismele de impunere și structura cheltuielilor statului, respectiv a bugetului de stat pe anul în curs, astfel încât sunt reglementări cu caracter fiscal”, arată Curtea Constituțională a României (CCR).