EXCLUSIV | Câți condamnați și judecați pentru abuz în serviciu ar fi scăpat dacă se punea prag la abuzul în serviciu. Prejudiciile sunt uriașe
Impunerea unui prag la infracțiunea de abuz în serviciu a stârnit discuții aprinse, iar votul pentru acest amendament în Comisia juridică a Camerei Deputaților, din 4 aprilie, a fost dat în urma unui adevărat scandal. O zi mai târziu, în 5 aprilie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, cu 191 de voturi pentru, 66 împotrivă şi 12 abţineri, proiectul de lege care modifică din Codul penal articolele care vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu. În proiectul adoptat, deputații au renunțat la stabilirea unei prag pentru abuzul în serviciu, păstrând posibilitatea folosirii ca probe a interceptărilor făcute de servicii în cazul mai multor infracțiuni.
Gândul a făcut o solicitare la Ministerul Justiției înainte ca acest proiect să fie adoptat, pentru a afla mai multe amănunte legate de studiul și criteriile în baza cărora fusese propus, inițial, pragul de 9.000 de lei. Răspunsul a venit marți, cu șase zile după adoptarea formei finale a proiectul fără prag la abuzul în serviciu.
Din acest document transmis de Ministerul Justiției vom reda doar informații de interes public legate de „fotografia fenomenului criminologic la zi”, așa cum a fost numit în răspunsul transmis de MJ la solicitarea Gândul.
În 10 cauze cu condamnați pentru abuz în serviciu nu a existat prejudiciu
Din documentul Ministerului Justiției reiese că, potrivit datelor statistice furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, în prezent sunt ”20 de persoane condamnate care execută pedepse privative de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu”.
17 dintre aceste persoane sunt condamnate în baza articolului 297 din Codul penal:
- în 10 dintre aceste cauze, fie nu s-a putut stabili prejudiciul, fie infracțiunea nu a avut cauzat un prejudiciu material;
- în celelalte șapte cauze, prejudiciul stabilit este cuprins între 15.000 de lei și aproximativ 122 de milioane de euro;
- pedepsele cu închisoarea aflate în executare sunt cuprinse între 2 ani și 10 luni (cu executare) și 15 ani și 6 luni (abuzul în serviciu fiind reținut în concurs cu infracțiunea de evaziune fiscală (Legea 241/2005).
Alte 3 persoane sunt condamnate în baza articolului 248 din Codul pen. anterior, din care:
- într-o cauză nu s-a putut stabili prejudiciul;
- în 2 cauze, prejudiciul este cuprins între 48.000 de lei și 110.140 de lei;
- pedepsele aflate în executare sunt închisoarea cuprinsă între 4 ani și 4 luni și 13 ani.
482 de dosare privind abuzul în serviciu se judecă încă la prima instanță
Peste 600 de dosare în care sunt acuzații de abuz în serviciu se află încă în curs de judecată, cele mai multe fiind încă la judecarea în fond, a precizat Ministerul Justiției, care citează date statistice de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Din cele 625 de dosare aflate în curs de judecată:
- 482 sunt la instanțe de fond (prima instanță);
- 69 sunt în apel;
- 48 sunt în recurs;
- 3 sunt în contestație în anulare la fond;
- 14 sunt în contestație în anulare la apel;
- 8 sunt în revizuire, la fond;
- 1 este în contestație.
Cele 625 de cauze sunt repartizate astfel:
- 174 la curți de apel;
- 162 la tribunale;
- 289 la judecătorii.
67 de dosare în curs de judecare pentru neglijența în serviciu
La instanțe sunt în curs de judecare și 67 de dosare pentru fapte de neglijență în serviciu, conform datelor statistice de la Înalta Curte de Casație și Justiție, citate în răspunsul Ministerului Justiției pentru Gândul.
Dintre cele 67 de dosare:
- 34 sunt în cursul judecății în fond;
- 12 se judecă în apel;
- 13 se judecă în recurs;
- 2 sunt în contestație în anulare – apel;
- 2 sunt în faza de revizuire, la fond;
- 4 sunt în contestație.
Aceste dosare sunt: 28 la curțile de apel, 6 la tribunale și 33 la judecătorii.
La ICCJ sunt și dosare de abuz în serviciu cu prejudiciu de 2.000 de lei
Și la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt dosare cu inculpați acuzați de abuz în serviciu. Datele statistice ale ICCJ arată că, dintre acestea:
- 11 dosare sunt la judecata în fond, cu prejudicii fie nespecificate sau cu foloase nepatrimoniale, fie cuprinse între aproximativ 45.000 de lei și 5 milioane de lei; în alte 2 dosare, instanța a rămas în pronunțare, într-unul prejudiciul fiind nespecificat, iar în celălalt fiind de aproximativ 109.000 de lei;
- 6 dosare sunt în apel, dintre care unu cu prejudiciul nespecificat și restul cu prejudicii cuprinse între 2.000 de lei și aproximativ 14 milioane de lei; alte 8 dosare sunt cu prejudicii cuprinse între aproximativ 185.000 de lei și 32 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro);
- 5 dosare sunt de apel la Complet de 5 judecători, cu prejudicii cuprinse între aproximativ 127.000 de lei și 1,1 milioane de lei; în 8 dosare din apel, instanțele au rămas în pronunțare, din care unu fără prejudiciu și 7 dosare cu prejudicii cuprinse între aproximativ 93.000 de lei și 10,5 milioane de euro.
CITEȘTE ȘI: