EXCLUSIV | E constituțională legea care elimină pragul pentru abuzul în serviciu? Explicațiile specialiștilor în drept despre legea votată de deputați

Printr-o întoarcere la 180 de grade, pe parcursul unei săptămâni, deputații au votat, miercuri, eliminarea pragului valoric din legea care aduce modificări Codului Penal, sumă de la care un funcționar public poate fi acuzat de infracțiunea de abuz în serviciu, așa cum era și în proiectul promovat de Guvern. Asta după ce colegii lor din camera superioară a Parlamentului susțineau, prin votul lor, că este necesară introducerea pragului, pentru a fi în acord cu deciziile Curții Constituționale a României (CCR).

Este sau nu constituțională legea? Va fi sesizată Curtea Constituțională, va întoarce șeful statului actul normativ în Parlament? La aceste întrebări au răspuns, pentru cititorii Gândul, avocații Bogdan Cimbru și Augustin Zegrean, fost președinte al CCR.

Din 29 martie, când votul din Senat, care a inclus pragul valoric pentru abuzul în serviciu, a stârnit reacții politice și ale societății civile, până miercuri 5 aprilie, acesta a pornit de la 250.000 de lei, așa cum au votat senatorii, la 9.000 de lei, susținut de șefii principalelor partide din Coaliție, pentru ca prin votul final să ajungă la zero lei, cu susținerea partidelor din Coaliție, dar și în acord cu dorința partidelor din Opoziție.

Plenul Camerei Deputaților a votat, miercuri, cu majoritate de voturi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative. 191 de deputați au votat pentru, 66 s-au exprimat împotrivă, 12 s-au abținut și 8 nu au votat proiectul de act normativ care a primit, marți, raport favorabil în Comisia juridică, de disciplină şi imunități, unde a fost scos amendamentul introdus în urmă cu o săptămână de senatori.

Dacă este promulgată de președinte, legea votată miercuri de deputați intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Care este miza

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, este amendamentul adus articolului 297 din Codul Penal, la votul din Senat, retras de deputați.

De la tribuna Parlamentului, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus că a votat pentru varianta de modificare supusă aprobării plenului, care este cea promovată inițial de Guvern. După ce Senatul introdusese amendamentul cu pragul de 250.000, Ministerul Justiției și liderii Coaliției anunțau că vor promova stabilirea unui nou prag, de 9.000 de lei.

Față de dezbaterile care au avut loc în ultimele zile și numeroasele întrebări care mi-au fost adresate, inclusiv în această dimineață, și aici, în plen, doresc să precizez că susțin aceste proiecte în forma adoptată de către Guvern și dezbătute de dumneavoastră. Aveți pe masă aceste proiecte, astăzi, pentru că se încadrează în linia Constituției. Solicit cu respect să se consemneze votul meu pentru aceste proiecte de modificare a Codurilor Penale”, a spus ministrul Justiției, în plenul Camerei Deputaților.

Avocat: CCR a impus Parlamentului să stabilească un prag minimal, pentru ca funcționarul să cunoască repercusiunile”

Întrebat dacă este sau nu nevoie de un prag pentru a se stabili că abuzul în serviciu este infracțiune, după votul dat de deputați în plen, avocatul Bogdan Cimbru a declarat, pentru Gândul, că Legislativul trebuie să stabilească, în acord cu deciziile CCR, o diferențiere.

„Deciziile Curții Constituționale din ultimii ani au avut un singur scop și spiritul acestor decizii este cât se poate de clar: să se facă o diferențiere clară în Parlament, prin puterea legislativă, a contravenției față de fapta penală. În optica legiuitorului constituant, trebuie să se facă o diferențiere, inclusiv prin instituirea acestui prag, Acesta este numai unul dintre criteriile pe care Curtea Constituțională le-a impus.

Pe cale de consecință, Curtea a impus Parlamentului să stabilească un prag minimal, nu înseamnă nici 2.000 de lei, nici 9.000, nici 250.000 de lei, dar un prag minimal care să permită funcționarului public să cunoască repercusiunile care vor exista din partea statului atunci când acesta va avea o conduită care nu ține de atribuțiile sale legale”, a afirmat Bogdan Cimbru.

În cazul în care se stabilea un prag, iar acesta nu era depășit, se înceta procesul penal sau se oprea urmărire penală.

„Această lege nu va avea viață lungă”

Avocatul consideră că proiectul de lege votat de deputați nu respectă decizia CCR și se așteaptă la complicații.

„În opinia mea, nu este în acord cu decizia CCR și, mai devreme sau mai târziu, ne vom confrunta din nou cu o clarificare din partea Curții Constituționale și Parlamentul va trebui să lase la o parte influențele politice și să se aplece asupra caracterului imperativ al deciziilor Curții Constituționale. Curtea a precizat, și nu doar o dată, ci de mai multe ori, că trebuie stabilit inclusiv un prag minimal, tocmai pentru a se clarifica gravitatea faptei și caracterul penal al acesteia”, a explicat Bogdan Cimbru.

Întrebat dacă este de părere că președintele va întoarce această lege în Parlament, avocatul a spus că nu nici aceste modificări aduse legislației penale nu vor avea viață lungă.

„Nu știu dacă președintele va dispune restituirea legii, dar parcursul acesteia nu poate să fie unul care să fie conform deciziilor Curții Constituționale recente. Că va fi întoarsă de președinte sau că va fi contestată de un grup parlamentar sau de o instanță într-un proces pendinte (în curs de judecată – n.r.), din punctul meu de vedere, această lege nu va avea viață lungă”, a spus avocatul.

În ceea ce privește probabilitatea ca Opoziția să atace la CCR legea, deși vine în acord cu poziția exprimată de ei anterior votului din Camera Deputaților, avocatul a explicat de ce a fost nevoie de diferențiere.

Știm cu toții optica (Opoziției – n.r.) – toată lumea la pușcărie, nu contează că funcționarul public nu are o conduită predictibilă, așa cum Curtea Constituțională a instituit și a obligat Parlamentul să statueze prin lege. Deci, funcționarul public trebuie să cunoască diferența dintre legalitatea unei decizii și oportunitatea pe care funcționarul trebuie să o aprecieze, de la caz la caz

. Dacă există o conduită imperfectă, poate exista o sancțiune contravențională sau disciplinară față de funcționar, dar dacă există o conduită cu intenție, aceasta poate constitui infracțiune. Deci, diferențierea trebuie făcută foarte clar de legiuitor, inclusiv prin instituirea pragului”, a conchis Bogdan Cimbru.

Augustin Zegrean; „Constituția nu vorbește despre praguri”

De altă părere a fost avocatul Augustin Zegrean, fost judecător constituțional și fost președinte al CCR, când a fost întrebat dacă trebuia sau nu, până la urmă, ca parlamentarii să introducă un prag valoric pentru abuzul în serviciu.

Constituția nu vorbește despre praguri. Constituția obligă Parlamentul – sau Guvernul, după caz – să pună de acord legea declarată neconstituțională cu dispozițiile Constituției, nu cu decizia Curții, să fim bine înțeleși. Deci Curtea nu poate să oblige Parlamentul să voteze într-un fel sau altul, Curtea spune dacă legea pe care a votat-o este sau nu conformă cu Constituția”, a spus Augustin Zegrean, pentru Gândul.

Fostul președinte al CCR a precizat că nu există un text în Constituție care să spună că pentru anumite infracțiuni trebuie să existe un prag valoric.

”Ca să ne încadrăm în infracțiune de serviciu, trebuie să fie un prag valoric, iar infracțiunile și pedepsele se stabilesc doar prin lege, de Parlament. Nu legiferează Curtea, aceasta spune doar dacă se încadrează sau nu în dispozițiile constituționale”, a explicat fostul președinte al CCR.

Întrebat dacă este constituțională legea votată miercuri de deputați, Augustin Zegrean a confirmat, cu precizarea că face această afirmație pe baza proiectului și a declarațiilor, pentru că nu a citit forma finală a legii, încă nepublicată.

Din câte am auzit – nu am citit-o, nu am văzut-o -, dacă numai la asta ne referim, nu e nicio problemă, este Ok și nu cred că cineva va sesiza Curtea Constituțională în această fază, de control preliminar sau înainte de promulgare, pentru că n-are cine.

Cei care critică mai tare acum au câștigat, ei au vrut să nu fie prag. Opoziția a vrut pragul zero, acum că au pus pragul zero, nu-i bine”, a mai spus avocatul Augustin Zegrean.

În ceea ce privește eventualitatea ca președintele să trimită legea la reexaminare în Parlament, Augustin Zegrean dă puține șanse acestei ipoteze.

„Nu cred, pentru că nu are de ce”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Trebuie sau nu trebuie prag pentru abuzul în serviciu? Predoiu: „Se încadrează în linia Constituției”. Votul decisiv din Camera Deputaților

VIDEO. Prețul RCA, plafonat timp de șase luni la nivelul din februarie 2023. Condiţia impusă de premierul Nicolae Ciucă