EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Eugen Tomac: „Românii sunt revoltați pe bună dreptate, Austria a umilit România. Este incorect să-i minți, tot lăsând o așteptare nejustificată și este neputincioasă abordarea resemnării”

Românii sunt revoltați, pe bună dreptate, după ce Guvernul Austriei a umilit România, fiind singura din cele 27 de state care s-a opus aderării la Schengen, spune Eugen Tomac, europarlamentar și președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV. Eugen Tomac a criticat și atitudinea oficialilor români care au acceptat resemnați acest eșec, acoperindu-l cu ”scuze diplomatice”.

Europarlamentarul consideră că este o eroare faptul că România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, nu a luat în calcul demersul în justiția Uniunii Europene, după opoziția Austriei la aderarea în spațiul Schengen.

Eugen Tomac susține că, după calculele sale, abia în 2025 se va putea vorbi despre o nouă șansă de aderare a României la Schengen. Președintele PMP a explicat că mecanismele europene sunt mult mai greoaie și mai sofisticate, pentru că ”sunt 27 de țări, 27 de interese, 27 de opinii, 27 de miniștri și tot felul de probleme conexe”.

Guvernul austriac a știut ce face, fără niciun fel de argument real, ne-a îngrădit un drept fundamental pe care îl avem, dreptul privind libertatea de circulație, un drept garanta de tratatele UE. Președintele nu cred că a făcut bine cum a pus problema.

Cred că ceea ce au făcut cetățenii este foarte bine, să-și exprime această indignare profundă. Mai mult decât atât, faptul că nu luăm în calcul acest demers în justiția UE, cred că este o eroare. Atunci când este încălcat tratatul și când îți sunt limitate o parte din drepturi, doar pe niște proceduri instituționale, evident că ai obligația să-ți cauți dreptatea în altă parte, atât timp cât ai aceste instrumente”, a afirmat europarlamentarul.

“Puteam obține mai mult dacă atacam la Curtea de Justiție a UE acest abuz”

În opinia europarlamentarului, nu acceptarea resemnată a refuzului Austriei de a primi România în Schengen este soluția pentru ca românii să poată circula liber, ca orice cetățean european, în spațiul Uniunii Europene.

”Noi, la ora actuală, ne resemnăm, acceptăm ceea ce ni s-a întâmplat și încercăm să găsim scuze diplomatice. Românii voiau acum o direcție fermă, care este planul, ce faci a doua zi, după ce te trezești cu o asemenea situație.

Mi se pare atât de simplistă și de neputincioasă abordarea președintelui, efectiv m-a revoltat. Nu se poate, suntem un stat care trebuie să se impună, care trebuie să-și apere interesele mult mai ferm, mult mai demn, mult mai răspicat.

Cred că noi am fi putut obține mult mai multe dacă mergeam pe această cale de a ataca la Curtea de Justiție a UE acest abuz. Faptul în sine, că am fost blocați pe nedrept, arată că a existat o altă agendă și că noi, ca țară, trebuie să căutăm toate instrumentele pentru a ne apăra”, a mai spus Eugen Tomac.

„Mai devreme de 2025 nu va fi o nouă șansă pentru intrarea în Schengen„

Deși oficiali români și europeni spun că discuțiile privind aderarea României la Schengen vor fi reluate în 2023 și că se va ajunge rapid la o soluție, Eugen Tomas explicat de ce nu crede că se va ajunge la integrare mai devreme de 2025.

Eu cred că, cel mai devreme, 2025. Este incorect să-i minți pe cetățeni, tot lăsând o așteptare nejustificată. În 2023, președinția UE va fi deținută de Suedia, care nu și-a propus, printre prioritățile ei, extinderea spațiului Schengen. Să ne luăm gândul de la această chestiune.

Mecanismele europene sunt mult mai greoaie și mai sofisticate, pentru că sunt 27 de țări, 27 de interese, 27 de opinii, 27 de miniștri și tot felul de probleme conexe. De asta, această unanimitate se obține foarte greu, dar este și foarte sănătoasă pentru că menține unitatea proiectului european.

După suedezi, urmează spaniolii. Spania este o țară care are frontieră Schengen și gestionează tot fluxul de migranți din nordul Africii. Evident că are alt set de priorități și de probleme pe care să le discute despre Schengen, nicidecum extinderea. Și nu văd niciun apetit din partea Spaniei să-și asume acest rol.

Iar 2024 este un an cu alegeri europarlamentare, un an în care se alege o nouă Comisie, evident că nici vorbă în acel an electoral să se discute pe o asemenea temă, pentru că nu va fi nimeni de acord s-o introducă pe agenda discuțiilor publice.

2025 este anul despre care putem discuta realist că va reprezenta o nouă șansă pentru noi instituțional de a intra în spațiul Schengen”, a concluzionat europarlamentarul.

România a avut sprijinul a 26 de state membre, mai puțin Austria