Guvernul Bolojan a ignorat o ofertă de 457 de milioane de euro pentru nave militare și pregătește o achiziție asemănătoare prin SAFE de aproape 920 de milioane

O ofertă făcută de Damen Galați pentru construirea a patru nave militare, în valoare totală de 457 de milioane de euro, nu a primit nici până acum un răspuns din partea autorităților române. În paralel, Guvernul a inclus în programul european SAFE o achiziție similară, estimată la aproape 920 de milioane de euro. Ministerul Apărării susține însă că nu va accepta contracte „în condiții dezavantajoase pentru instituție”.

Damen Galați a cerut întâlniri cu oficialii Guvernului

După aproape doi ani de discuții cu Forțele Navale Române, Damen Galați a transmis, în septembrie 2025, o ofertă pentru construirea a două nave de patrulare și a altor două nave pentru intervențiile scafandrilor militari, informează News.ro.

Potrivit informațiilor apărute, compania a solicitat ulterior întâlniri cu ministrul Apărării, Radu Miruță, și cu șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, în contextul programului european SAFE, dedicat investițiilor strategice în apărare și securitate.

Reprezentanții șantierului naval se așteptau ca oferta să fie analizată rapid, mai ales în condițiile în care valoarea propusă era considerabil mai mică decât sumele vehiculate ulterior prin SAFE.

Miniștrii Apărării au lăudat capacitățile șantierului din Galați

În ianuarie 2024, fostul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, a vizitat șantierul Damen Galați alături de conducerea Forțelor Navale.

La finalul vizitei, acesta declara:„Faptul că un operator economic de nivel global are o amprentă atât de consistentă în România aduce beneficii nu doar acţionariatului firmei, ci şi ţării noastre. Crearea a peste 1.500 de locuri de muncă, multe dintre ele de înaltă calificare precum şi atragerea de comenzi importante de la guverne ale unor ţări membre NATO, UE sau din alte părţi ale lumii, aduc prestigiu şi beneficii nu doar companiei, ci şi Galaţiului şi României”, declara la finalul vizitei Angel Tîlvăr”, declara acesta.

Tot atunci, oficialul vorbea și despre importanța dezvoltării industriei de apărare locale: „Preocuparea permanentă a MApN este ca aceste programe să ofere cât mai multe oportunităţi pentru industria de apărare din România.”

În septembrie 2025, și noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a vizitat șantierul naval de la Galați.

„Mi-aş dori ca ele să fie construite în România. Şantierul Damen din Galaţi are tot ce trebuie pentru a construi astfel de nave”, afirma acesta.

Tot atunci, Moșteanu susținea că își dorește ca România să intre în rândul statelor NATO care produc la Galați nave moderne pentru forțele navale.

Oferta Damen: patru nave pentru 457 de milioane de euro

Conform informațiilor prezentate, oferta transmisă în septembrie 2025 prevedea construirea a două nave de patrulare și a două nave pentru intervențiile scafandrilor. Pentru fiecare navă de patrulare, Damen ar fi propus un cost de aproximativ 200 de milioane de euro, incluzând atât platforma navală, cât și dotările realizate împreună cu compania franceză Thales. Cele două nave destinate scafandrilor ar fi avut un cost total de 57 de milioane de euro fiecare. Valoarea totală a proiectului ajungea astfel la 457 de milioane de euro. După transmiterea ofertei, reprezentanții companiei susțin că nu au mai primit niciun răspuns oficial.

România a mers mai departe cu programul SAFE

Între timp, autoritățile române au inclus în programul european SAFE achiziții similare, dar la costuri aproape duble. În ianuarie 2026, lista proiectelor SAFE prevedea aproximativ 757 de milioane de euro pentru navele de patrulare și cele pentru scafandri. Trei luni mai târziu, suma a crescut la aproape 920 de milioane de euro.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, explica majorarea prin investițiile necesare în șantierul naval Damen Mangalia.

”Cu privire la creşterea de 20% din zona navală, este obligaţia pe care şi-au asumat-o (Rheinmetall, n.r.) de a investi suplimentar, de banii ăia, în şantier (Mangalia, n.r.), pentru a putea să facem mai mult procent (din producţie, n.r.) în acel şantier. Preţul rămâne absolut la fel: avem varianta să se facă mai puţin în România, avem varianta să se facă obligaţia investiţiei de 20% în şantierul naval„, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruţă, în conferinţa de presă din 28 aprilie 2026.

MApN: „Au ofertat altceva”

Întrebat de ce oferta Damen Galați nu a fost luată în calcul, deși era aproape la jumătate din valoarea programului SAFE, ministrul Apărării a răspuns:

„Au ofertat altceva. Verificaţi specificaţiile tehnice din criteriile operaţionale!”

Acesta a mai transmis că, potrivit legislației privind SAFE, Ministerul Apărării are rolul de a defini criteriile tehnice, nu de a gestiona procedurile efective de achiziție.

Nemulțumiri au apărut și din partea altor companii internaționale implicate în industria de apărare. Compania sud-coreeană Hanwha și grupul italian Beretta au acuzat lipsa de transparență în procedurile derulate prin SAFE.

Reprezentanții Beretta au transmis că:”Beretta a primit Cererea de Informaţii (RFI) a României anterior adoptării OUG nr. 62/2025 (20 noiembrie 2025, n.r.), care stabileşte cadrul juridic şi financiar specific ce guvernează această achiziţie. De la intrarea în vigoare a OUG 62/2025, compania nu a mai primit nicio comunicare directă din partea autorităţilor române competente şi nici nu a fost informată oficial prin canalele instituţionale italiene”, au transmis reprezentanţii Beretta printr-un comunicat de presă din 28 aprilie 2026.

Compania italiană a susținut că procedurile ar fi trebuit să fie „transparente, competitive şi fundamentate tehnic”.

Ministerului Apărării a reacționat după numeroasele acuzaţii apărute în spaţiul public cu privire la contractele pentru Programul SAFE

Într-un comunicat transmis luni, 11 mai, Ministerul Apărării a precizat că operatorii economici implicați în procedurile SAFE au fost aprobați în CSAT și invitați oficial la negocieri. Instituția a transmis că: „MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie prin raportare la prevederile documentaţiei de atribuire aprobate şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice.”

Ministerul mai susține că procedurile sunt derulate de comisii independente, care trebuie să acționeze „imparţial şi obiectiv”.

AUTORUL RECOMANDĂ