Înalta Curte acuză oficial Guvernul Ilie Bolojan de minciună la CEDO în dosarul cu pensiile restante ale magistraţilor

Actualul Guvern Luca Niculescu trebuie să repare o situaţie prin care magistraţii au obţinut o decizie nefavorabilă din partea CEDO, pe marginea pensiilor restante pe care trebuie să le primească de la statul român, pe baza  unor informaţii eronate pe care Guvernul Ilie Bolojan le-ar fi trimis tribunalului pentru drepturile omului.

Invitat la Sinteza Zilei, avocatul Adrian Toni Neacşu, alături de purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Victor Alistar,  a vorbit despre faptul că lucrurile nu au scăpat întâmplător de sub control, dimpotrivă.

„Este evident că aceste informații false, care nu corespund realității, au, și care au fost utilizate în campania de propagandă, de stigmatizare socio-profesională în intern, au fost ulterior, pe același tip de raționament, utilizate în corespondență și în informarea unor instanțe internaționale.

Și este foarte grav să dezinformezi în corespondență cu instanțele naționale și internaționale atunci când vorbim de date oficiale”, spune Alistar.

Alistar a subliniat că pensiile magistraţilor u avut o pondere foarte mică, în corespondenţa purtată cu CEDO.

„O foarte mică pondere, 6.000 și ceva de situații din 402.000 de persoane, iar ca și pondere financiară, domnul Neacșu a și prezentat datele pe care dânsul le-a luat de la Consiliul Fiscal, care citează, la rândul său, datele Ministerului de Finanțe. Sunt date trasabile, publice și în acest moment.

De asemenea, vă pot spune că agentul guvernamental a solicitat datele de la Înalta Curte, pe care le-a transmis, a solicitat alte date, pentru că, probabil, nu i-au plăcut acele date și după aia a spus că noi nu am mai comunicat”.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ concluzionează că totul este „mai mult decât o simplă eroare și este aliniată perfect cu campania din interior de stigmatizare, dar, de data asta, în relații cu jurisdicții internaționale”.

„O anchetă ar trebui să analizeze și încadrările, și participațiile, pentru că, în acest fel putem să arătăm că a fost un accident și că nu este o rutină a României în relația cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, este de părere Alistar.