Fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului îl deconspiră pe șeful ei, Ilie Bolojan. Susține că Executivul demis a adoptat „proiecte mult mai importante” decât cele demarate de Cabinetul Luca Niculescu, deși Constituția și Codul administrativ interzic expres acest lucru
Fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu, actualmente coordonator în departamentul de comunicare al Partidului Național Liberal, îl atacă din nou pe Luca Niculescu – succesorul lui Ilie Bolojan – și nu uită să îl laude pe fostul premier pentru profesionalistmul de care, din punctul său de vedere, a dat dovadă în perioada în care se afla la cârma Executivului. Într-o postare publicată sâmbătă, 21 noiembrie, pe pagina personală de Facebook, Dogioiu a afirmat că, din poziția de prim-ministru interimar, „Bolojan aproba proiecte mult mai importante decât noul Cabinet cu puteri depline”. Controversa din spatele declarației este redată de faptul că, așa cum este foarte clar precizat în Constituție și în Codul administrativ, un Guvern demis nu poate promova politici publice noi, nu poate emite ordonanțe simple sau OUG-uri și nu poate iniția proiecte de lege. Cu alte cuvinte, nu poate implementa niciun „proiect mai important” decât cele demarate de un Executiv cu puteri depline.
De altfel, două rânduri mai jos în textul publicat, Ioana Dogioiu chiar explică faptul că „timp de aproape 6 luni, nu au putut fi adoptate nici ordonanțe de urgență, nici proiecte de legi”, motiv pentru care este de părere că Luca Niculescu ar fi trebuit „să tureze motoarele la maximum” pentru a recupera decalajul.
Istoria ordonanțelor și a hotărârilor de Guvern care au generat controverse după demiterea Cabinetului Bolojan / Conflict constituțional semnalat de CCR
După ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai 2026, au existat mai multe momente în care, pe lângă acuzațiile aduse de oponenții politici ai Executivului, inclusiv juriști sau specialiști în drept constituțional au atras atenția asupra faptului că măsurile luate de Cabinetul condus de liderul PNL depășesc limitele impuse unui mandat interimar.
Cel mai reprezentativ moment este cel al OUG nr. 38/2026, care vizează industria de apărare a României și, cel mai important, programul SAFE. Cu o zi înainte de adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul Bolojan a avut, pe ordinea de zi, mai multe modificări substanțile asupra ordonanței.
Deși Cabinetul său a fost demis în Parlament, trei zile mai târziu, pe 8 mai, Ilie Bolojan a repus ordonanța pe ordinea de zi. La acea vreme, reprezentanții Guvernului au afirmat că, de fapt, singurul lucru pe care îl făceau era să ia act de avizul Consiliului Legislativ. Ulterior, OUG nr. 38/2026 a fost publicată în Monitoriul Oficial.
Cinci luni mai târziu, la data de 22 octombrie, judecătorii CCR au admis că există un conflict de natură constituțională cu privire la ordonanța adoptată de Guvernul Bolojan, în ciuda faptului că acesta își exercita atribuțiile din postura de interimar.
Ilie Bolojan a adoptat două Strategii naționale după aproape trei luni de când a fost demis / Fost membru CSM: „Nu intră în atribuțiile unui Guvern interimar”
Mai mult decât atât, la data de 23 iulie, Executivul demis al lui Bolojan a adoptat mai multe hotări de Guvern, printre care se aflau și două strategii naționale. Este vorba de Strategia națională privind biodiversitatea pentru perioada 2026-2030, respectiv Strategia pentru o mai bună reglementare în perioada 2026-2034.
Avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a explicat că cele două strategii reprezintă noi politici publice, care, conform Constituției și Codului administrativ, depășesc atribuțiile unui Guvern interimar.
Curtea de Apel București a oprit executarea a șase hotârâri de Guvern adoptate de Cabinetul Bolojan
Nu în ultimul rând, la data de 30 iulie 2026, Curtea de Apel București a suspendat executarea a șase hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan. Este vorba de următoarele acte administrative:
- HG 509/2026 – Arii naturale protejate și Natura 2000
- HG 545/2026 – Organizarea Ministerului Agriculturii și sistemul antigrindină
- HG 546/2026 – Cotizația pentru interconectarea cu organizații internaționale de schimb de organe
- HG 547/2026 – Reorganizarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin
- HG 569/2026 – Beneficiile pentru locuire și tranziție ale persoanelor adulte cu handicap
- HG 571/2026 – Hotărâre a cărei suspendare este consemnată în minuta instanței
Concret, Curtea de Apel a reținut că Guvernul își pierduse mandatul la data de 5 mai, că termenul de 45 de zile pentru exercitarea interimatului de către miniștri – calculat de la publicarea decretelor de desemnare a interimarilor din data de 27 aprilie – se împlinise pe 10 iunie și că hotărârile adoptate ulterior ridicau o îndoială serioasă asupra legalității.
În apărarea sa, Executivul a susținut că suspendarea unor măsuri afectează proiecte importante, inclusiv gestionarea fondurilor europene, încasarea veniturilor bugetare și sprijinirea unor categorii de beneficiari.
Ioana Dogioiu, despre Cabinetul Niculescu: „Guvernul degeaba, actor de scenete triste” / „Ilie Bolojan nu avea timp de imagine, guverna țara”
„Guvernul degeaba, actor de scenete triste. Țară neguvernată.
Din reflex mă uit la fiecare agendă a ședinței de guvern. Cabinetul interimar Bolojan aproba proiecte mult mai importante în perioada de criză decât cabinetul acesta, cu puteri depline.
După aproape 6 luni în care nu au putut fi adoptate nici ordonanțe de urgență, nici proiecte de legi, ar fi fost de așteptat și necesar ca executivul să tureze motoarele la maximum, inclusiv în ședințe extraordinare, ca să recupereze. Nici gând!
Singurul scop al ședințelor de guvern este ca aparentul premier să citească, cu intonație, în fața presei aliniate cuminte, textul scris de alții.
Dacă cumva vorbește liber, după două propoziții ori scapă un porumbel, ori o mută pe OCDE, singura zonă de confort. Ilie Bolojan refuză mai toate invitațiile, nu avea timp de imagine, guverna țara”, a scris Ioana Dogioiu în postarea publicată pe Facebook.
Ce spun Consituția și Codul administrativ cu privire la atribuțiile unui Guvern interimar
Atribuțiile unui Guvern demis sunt foarte clar reglementate de Constituția României și de Codul administrativ – adică OUG nr. 57/2019.
Alineatul 4 din articolul 110 al Constituției precizează că „Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.
Totodată, alineatul 3 din articolul 37 al Codului administrativ menționează că „în cazul încetării mandatului, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”.
Pe scurt, un Executiv demis nu poate promova politici publice, nu poate emite ordonanțe simple sau OUG-uri și nu poate iniția proiecte de lege, însă poate continua să administreze instituțiile, să continue activitatea din serviciile publice sau să adopte actele administrative necesare.