Morminte vechi de 5.000 de ani, descoperite de arheologi în România. Acestea au fost găsite pe terenul unde urma să fie construit un parc eolian
O movilă funerară din comuna Fălciu, județul Vaslui, ascundea 14 morminte din Epoca Bronzului timpuriu și târziu. Descoperirea a fost făcută de arheologi în timpul cercetărilor pentru construirea unui parc eolian, pe situl „Movila Boziei – Cetățuie”. Cele mai vechi morminte datează din perioada culturii Yamnaya, care s-a conturat în stepa ponto-caspică în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.
Cercetările au avut loc între 26 mai și 10 iunie 2026 și au scos la iveală și un complex funerar secundar, alcătuit din resturi osteologice de cal. La săpături au participat muzeograful dr. Mircea Oancă, responsabilul științific al cercetării, și dr. Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, alături de cercetători din România și Republica Moldova.
29 de situri arheologice au fost descoperite în comuna Fălciu
Descoperirea de la Movila Boziei a avut loc în cadrul cercetărilor arheologice preventive pentru proiectul „Parc Eolian Fălciu”. Una dintre turbine urma să fie construită în apropierea sitului arheologic Tumul de la Bozia – Movila Boziei / Cetățuie, ceea ce a impus investigarea zonei.
Muzeograful Mircea Oancă a identificat, în anul 2021, 29 de situri arheologice pe teritoriul comunei Fălciu, în urma unui studiu realizat pentru proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General și a Regulamentului Local de Urbanism. Dintre acestea, 18 erau tumuli, adică movile de pământ. Ulterior, siturile au fost înscrise în Repertoriul Arheologic Național pentru protejarea patrimoniului.
„Cercetarea arheologică preventivă s-a realizat pentru lucrările necesare implementării proiectului «Parc Eolian Fălciu», comuna Fălciu, județul Vaslui. Una dintre turbinele eoliene urma să fie construită în apropierea sitului arheologic Tumulul de la Bozia – Movila Boziei / Cetățuie și, astfel, s-a ajuns la cercetarea acestuia”, a declarat muzeograful Mircea Oancă.
Mormintele descoperite aparțin culturii Yamnaya
Cele mai vechi morminte identificate aparțin culturii Yamnaya, o populație care a trăit în perioada de tranziție de la Epoca Cuprului la Epoca Bronzului. Aceasta s-a conturat ca o identitate distinctă între anii 3.000 și 2.600 î.Hr. Populația provenea din stepa ponto-caspică, o întindere de câmpii ierboase, fără arbori, de la nordul Mării Negre până în regiunea situată la nord de Marea Caspică.
Membrii acestei culturi aveau un mod de viață nomad și se ocupau în principal cu creșterea turmelor mari de animale. Când vine vorba de ritualurile funerare, acestea presupuneau înhumarea decedaților în poziție chircită, pe spate, cu genunchii îndoiți. Trupurile erau presărate cu ocru roșu, iar gropile funerare erau acoperite cu movile de pământ, cunoscute sub numele de tumuli.
Denumirea Yamnaya provine din cuvântul rusesc „yama”, care înseamnă „groapă”. Termenul face referire la camerele subterane în care membrii acestei populații își îngropau morții, cunoscute și sub numele de tumuli sau kurgane.
Arheologii au descoperit și un complex funerar secundar
Pe lângă cele 14 morminte de inhumație, arheologii au descoperit un complex funerar secundar, alcătuit din resturi osteologice de cal. Acesta pare să fie ulterior mormintelor din tumul, însă specialiștii nu au stabilit o încadrare cronologică exactă.
Complexul a fost identificat la o adâncime mică, iar lipsa inventarului funerar și a analizelor C14 nu permite stabilirea cu exactitate a perioadei în care a fost realizat.