ONG-urile Funky Citizens și Declic cer Bruxelles-ului să ne întoarcem de unde am plecat acum 20 de ani: monitorizarea strictă a justiției din România și reintroducerea unui mecanism de tip MCV
ONG-urile Funcky Citizens și Declic au trimis, la Bruxelles, un document prin care solicită monitorizarea strictă și continuă a României în privința statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unei întâlniri a Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group din Parlamentul European.
Demersul este adresat vicepreședintei Parlamentului European, Sophie Wilmès, și vine pe fondul acuzațiilor că sistemul judiciar românesc ar fi „capturat” prin mecanisme administrative și decizii netransparente.
Concret, Funky Citizens și Declic cer ca instituțiile europene să exercite presiune directă asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției” și invocă o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni.
Demersul este semnat de Elena Calistru din partea Funky Citizens și de Elena Brădrățan din partea Declic, două organizații activiste apropiate de sfera de influență a premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan.
Cele două ONG-uri solicită în petiția adresată oficialilor Parlamentului European:
- monitorizare europeană permanentă a reformei justiției;
- garanții legale pentru repartizarea aleatorie a dosarelor;
- limitarea puterii administrative a conducerilor instanțelor;
- numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente;
- desființarea mecanismului actual de investigare a magistraților și revenirea la anchetarea acestora de DNA și DIICOT;
- clarificarea regimului prescripției pentru a evita închiderea dosarelor de mari corupție;
- protecție pentru magistrații și jurnaliștii care vorbesc public despre disfuncții din sistem;
- creșterea transparenței prin publicarea hotărârilor și acces electronic unitar la dosare;
În documentul transmis, Funky Citizens și Declic cer explicit ca procesul de reformă să fie supravegheat la nivel european, pentru a preveni tergiversarea sau golirea de conținut a modificărilor legislative.
Solicitările sunt asociate indirect cu ideea reintroducerii unui mecanism de tip MCV, deși Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial în 2022 de Comisia Europeană.
MCV a fost un instrument de monitorizare instituit de Comisia Europeană în 2007, la aderarea României și Bulgariei la UE, pentru a evalua progresele în reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Cu eforturi, mecanismul a fost închis de România după 15 ani.
De ce NU ar trebui reintrodus Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)
– MCV este depășit juridic și instituțional. A fost un mecanism tranzitoriu, creat pentru perioada de post-aderare (2007)
Reintroducerea lui, după ce a fost închis oficial în 2022, în urma unor evaluări ale Comisiei Europene, ar însemna resuscitarea unui instrument mort, fără bază juridică actuală clară.
De altfel, chiar UE a stabilit că statul de drept se monitorizează azi, în țările membre, prin Rule of Law Framework, și nu prin mecanisme excepționale pentru „state-problemă”.
În plus, în Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia a remarcat „progrese semnificative în justiție și cadrul anticorupție, mai ales în implementarea recomandărilor privind legile justiției, independența sistemului judiciar și eficiența acestuia”.
Comisia a stabilit că, în comparație cu alte state membre, România se situează sub media UE la capitolul stat de drept, dar nu prezintă derapaje de tip iliberal care să justifice un tratament excepțional. Astfel că reintroducerea unor mecanisme speciale sau o monitorizare de tip tutelă ar fi disproporționată și contrară abordării uniforme adoptate de Uniunea Europeană.
– Reintroducerea MCV ar crea o Românie de rangul 2 în UE
Prin revenirea la MCV, România ar fi tratată diferit față de celelalte state membre și s-ar crea un precedent periculos, de stigmatizare politică, ceea ce ar contrazice principiile Uniunii Europene, care evită instrumentele discriminatorii și preferă cadre egale pentru toți membrii.
– MCV nici măcar nu a prevenit „capturarea Justiției”
De remarcat că așa-zisa „capturare a Justiției”, descrisă în celebrul documentar Recorder s-a produs chiar în timp ce MCV era activ. Blocarea dosarelor, prescripțiile, concentrarea puterii administrative, descrise în documentar, nu au apărut după 2022, ci au fost tolerate ani la rând, sub MCV, mecanism care și-a dovedit încă o dată, astfel, ineficiența.
– Risc real de substituire a responsabilității naționale
O eventuală reintroducere a MCV ar putea produce un efect pervers, prin monitorizarea excesivă. Astfel, actorii interni și-ar putea pasa răspunderea către „Bruxelles”, iar deciziile sensibile ar putea fi amânate sub pretextul că se așteaptă „evaluarea UE”.
– Monitorizarea strictă poate fi instrumentalizată politic
Sub pretextul respectării MCV, guvernele pot: invoca „cerințele Bruxelles-ului” pentru a justifica măsuri impopulare, a bloca dezbateri reale. Sau, invers, se pot victimiza politic: „România este tratată incorect de UE”. Astfel ar fi alimentată polarizarea, și nu reforma.
– MCV ar crea o dependență structurală de arbitraj extern
Un stat aflat sub monitorizare strictă nu își dezvoltă anticorpi instituționali proprii și nu își consolidează mecanismele interne de control, iar, în momentul relaxării monitorizării, sistemul riscă să revină la vechile reflexe.
O monitorizare activă și strictă de la Bruxelles ar risca să înlocuiască responsabilitatea internă cu conformarea formală și să transforme reforma justiției într-un exercițiu birocratic.
AUTORUL RECOMANDĂ:
- Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri. Plus revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA și DIICOT
- Justiție capturată… de ONG-uri. După ce au chemat oamenii în stradă să protesteze „spontan”, Declic și Funky Citizens sunt chemate de Bolojan să pună umărul la schimbarea legilor justiției