Povestea unei femei din Moldova ajunsă BADANTĂ în Italia. Ce sacrificii face pentru a avea un loc de muncă
Cotidianul Il Giorno a publicat povestea unei femei din Republica Moldova, stabilită la Milano, care lucrează ca badantă în Italia. Căutarea unui loc de muncă legal s-a transformat, pentru ea, într-o experiență marcată de incertitudine, bani luați „la negru” și prin intermediari.
Iar ca ea sunt mii de lucrători din Europa de Est care ajung în Italia prin tot felul de programe oficiale, dar în final sfârșesc să muncească fără contract și nicio protecție legală.
Cum a ajuns moldoveanca în Italia
În dialogul cu jurnaliștii, femeia spune că a ajuns în Italia acum câțiva ani, când țara oferea cote de muncă pentru imigranți.
La Milano, ea și-a găsit primul loc printr-o rudă, îngrijind un bătrân diagnosticat cu început de Alzheimer. „Am ajuns la Milano și am început să lucrez, dar, după cinci luni, domnul a suferit un infarct și a murit. Familia s-a purtat corect, mi-au dat chiar o compensație peste ce mi s-ar fi cuvenit, dar a trebuit să părăsesc imediat locul în care stăteam”.
Rămasă fără cazare și un loc de muncă, moldoveanca s-a mutat temporar într-un apartament împărțit cu alți conaționali, în zona Quarto Oggiaro. La început m-am mutat în subînchiriere cu alți conaționali, într-un apartament din zona Quarto Oggiaro. „Pentru o cameră cu o altă femeie și cu băi comune plăteam 500 de euro pe lună. Am rezistat două luni, până când am găsit un nou loc de muncă”.
La noul serviciu, însă, a trebuit să facă alte compromisuri: a lucrat fără contract și, din tot ce încasa, dădea un „comision” de 200 de euro unei cunoștințe care i-a intermediat angajarea. „Era o muncă la negru, dar nu aveam altă soluție”, spune ea.
Acum, femeia a revenit la ce făcea prima dată – îngrijitoare de bătrâni. Se ocupă de o doamnă bolnavă de Alzheimer, complet dependentă de serviciile ei.
„O bătrână bolnavă de Alzheimer și cu un fiu care locuiește în altă zonă a orașului. Este o muncă grea pentru că ea este total neautonomă, are nevoie de asistență zi și noapte și nu am niciodată un moment de liniște”, spune femeia.
„Lucrez zi și noaptea, fără pauze adevărate”
Programul? „Două ore de pauză pe zi, în rest sunt tot timpul ocupată. În pauză încerc mereu să ies din casă, merg în parc cu vreo prietenă, la bar la o cafea sau la centrul comercial, dar fără să cumpăr nimic”.
Pentru munca sa, primește „aproximativ 1000 de euro pe lună, apoi am mâncare și cazare. Reușesc să economisesc aproape tot și în fiecare lună trimit în Moldova banii necesari pentru întreținerea celor doi copii ai mei, care au 11 și 16 ani și locuiesc cu mama mea”.
Întrebată dacă a cerut să i se facă un contract de muncă, femeia recunoaște că nu a insistat: „Nu am cerut, și nici ei nu și-au pus problema. Deocamdată merg înainte așa, până când voi găsi un serviciu mai bun. Obiectivul meu este să găsesc cândva un loc într-un centru rezidențial pentru vârstnici sau într-un spital, dar pentru asta trebuie certificări profesionale pe care eu nu le am”.
Despre o eventuală întoarcere în Republica Moldova, nici nu poate fi vorba, nefiind o opțiune reală: „Rămân în Italia pentru moment. În țara mea nu este de lucru, iar când este, salariile nu îți permit să trăiești. De când a început războiul din Ucraina, apoi, prețurile au crescut și viața a devenit insuportabilă. Multe persoane, femei și bărbați, pleacă să lucreze în străinătate”.
Povestea badantei din Moldova arată cât de dură și dificilă este munca în străinătate, departe de casă, și la ce fel de sacrificii recurg unii oameni pentru a supraviețuit.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
O româncă a fost omorâtă de concubin în Italia. Bărbatul s-a urcat apoi peste trupul ei neînsuflețit