Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, blocat de 17 ani. De ce nu poate începe, deși are toate avizele

Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani. AFDJ Galați a prezentat etapele acestui proiect, iar zona Bala este importantă pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă. Reactoarele au fost oprite pe 28 iulie și 13 august 2026, pe fondul nivelului extrem de scăzut al fluviului.

Intervențiile de pe brațul Bala au fost prevăzute inițial într-un contract semnat în urmă cu peste 17 ani. Proiectul a fost, apoi, regândit după contestațiile unor organizații neguvernamentale, iar modificările au fost convenite cu reprezentanții Comisiei Europene, transmite Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați – AFDJ, în răspunsul pentru Mediafax.

Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani

Pe 12 august, Mediafax a solicitat informații despre stadiul proiectului și actualizarea indicatorilor tehnico-economici. Întrebările au fost transmise Ministerului Transporturilor și AFDJ Galați. Proiectul este gestionat de Ministerul Transporturilor, iar AFDJ este beneficiarul. Directorul general al AFDJ Galați a prezentat toate etapele proiectului. Investiția este considerată importantă, dar nu a fost încă implementată.

• Potrivit documentului, în data de 28.04.2009 s-a semnat contractul de tip FIDIC-Cartea Roşie nr.16PT 003-02/2005, „Îmbunătățirea condițiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 -km 175″ Proiect nr.ISPA/2005/RO/16/P/PT/003, între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate contractantă şi asocierea formată din SC INTERCONSTRUCT SRL, SC CANAL SERVICE SRL, SC SUPERQUATRO GRUP SRL şi SC G&G ROMANIA, având ca lider SC INTERCONSTRUCT SRL Constanţa, în calitate de antreprenor.

Contractul urmărea îmbunătățirea navigației pe sectorul Călărași-Brăila. Proiectul prevedea redistribuirea debitelor între brațul Bala-Borcea și brațul principal al Dunării. Lucrările hidrotehnice din cele 3 puncte critice au fost finalizate și recepționate. Acestea au vizat intervențiile prevăzute în contract, care sunt:

• Punctul critic 01 Bala: lucrări recepționate pe data de 27.04.2016;
• Punctul critic 02 Epuraşu: lucrări receptionate pe data de 26.11.2015;
• Punctul critic 10 Ostrovul Lupu: lucrări recepționate pe data de 04.08.2014.

La punctul critic Bala, proiectul prevedea construirea unui prag de fund la cota de 4,21 metri. În urma intervenției ONG-urilor de mediu, lucrarea a fost realizată la 50% din nivelul proiectat, transmite directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan. După acest prim obstacol, autoritățile au decis să reanalizeze soluțiile propuse.

Autoritățile au decis, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și Ministerul Transporturilor, realizarea unui nou studiu de fezabilitate pentru Bala. Acesta trebuie să identifice soluții alternative pentru creșterea nivelului Dunării cu până la 1,20 metri în zona bifurcației. Analiza a avut 25 de criterii.

Un nou studiu de fezabilitate

În cadrul noului studiu de fezabilitate au fost analizate 9 soluții tehnice alternative. Acestea au fost evaluate printr-o analiză SWOT și apoi comparate pe baza a 25 de criterii.

• aspecte privind navigatia: 10 criterii;
• aspecte de mediu: 10 criterii;
• aspecte combinate: 5 criterii, în urma căreia au fost alese 2 soluții alternative cu punctaj maxim.

Cele două soluții cu cele mai bune rezultate au fost analizate prin modele matematice 2D și 3D. Studiile au urmărit efectele imediate și pe termen lung ale lucrărilor. A fost evaluată și evoluția albiei Dunării pe o perioadă de 50 de ani. În urma analizelor, consultanții EGIS au recomandat soluția considerată cea mai eficientă. Aceasta vizează „restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”. Măsura urmărește îmbunătățirea navigației și protejarea mediului.

Care este soluția și în ce stadiu se află proiectul?

Soluția recomandată ar redistribui cel mai bine debitele către brațul Dunărea Veche. Efectul este vizat în special la debite mici, între 2.000 și 3.500 m3/s. Măsura ar asigura și condiții de navigație pe rețeaua TEN-T. Soluția recomandată ar crește debitul pe Dunărea Veche cu până la 168%, iar nivelul apei ar putea urca cu până la 1,20 metri. Modelările pe 50 de ani indică o stabilizare a bifurcației. Viteza apei ar crește cu aproximativ 0,3-0,5 m/s și soluția ar reduce și efectul stâncii Pârjoaia asupra devierii debitelor către brațul Bala.

Deși proiectul are toate avizele necesare, acesta s-a blocat. Proiectul a parcurs etapele pentru obținerea finanțării prin Programul Transport 2021-2027. Cererea de finanțare a fost depusă pe 31 ianuarie 2024. În prezent, aceasta se află în etapa de evaluare. Proiectul este considerat prioritar pentru sectorul căilor navigabile din rețeaua TEN-T.

Prima licitație pentru proiectare și execuție a fost lansată în octombrie 2024, dar nu a primit nicio ofertă. Procedura a fost reluată în martie 2025, când a fost depusă o singură ofertă, însă licitația s-a încheiat fără atribuire în iulie 2025, din lipsa finanțării.

„După aprobarea finanţări se va organiza o nouă procedură de licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție lucrări”, a conchis director general al AFDJ în răspunsul pentru Mediafax.