Rareș Bogdan, despre invitarea președintelui bulgar la Viena: „Gestul cancelarului austriac arată o nouă abordare în raport cu extinderea Schengen”
Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a comentat, luni, gestul cancelarului austriac Karl Nehammer de a-l invita pe preşedintele bulgar Rumen Radev la Viena, în prima zi a Anului Nou. El afirmă că este o încercare a acestuia de a arăta o altă faţă propriilor alegători „după ce a dat cu mucii în fasole,după ce a căzut cu nasul în țărână, după ce a refuzat accesul pentru România şi Bulgaria”.
„Gestul cancelarului austriac arată o nouă abordare a Vienei în raport cu extinderea Schengen vizavi de România şi Bulgaria. Gestul lui Nehammer pare tipic de manual de diplomaţie asimetrică, încearcă să trateze diferit, să dea un şah României. Nu cred că domnul Radev sau Karl Nehammer sunt mari iubitori ai muzicii simfonice. E un gest prin care, înainte cu şase zile de alegerile din landul Austria inferioară, care asigura 33% din totalul PIB al Austriei, e programată şi o vizită a cancelarului în Bulgaria. Nehamer încearcă să îşi arate o altă faţă propriilor alegători, un fel de bunăvoinţă, că un dibaci diplomat, după ce a dat cu mucii în fasole, după ce a căzut cu nasul în tărână, după ce a refuzat accesul pentru România şi Bulgaria”, a afirmat Rareş Bogdan, la Digi 24.
Întrebat dacă președintele Klaus Iohannis a primit, la rândul său, invitație la Viena, la fel ca preşedintele Bulgariei, Rareş Bogdan nu a infirmat, dar nici nu a confirmat.
„Nu ştiu, dar nu cred că preşedintele Klaus Iohannis a primit invitaţie pentru concertul de Anul Nou de la Viena”, a precizat politicianul.
El a adăugat că gestul lui Karl Nehammer ar trebui privit în contextul în care social-democraţii austrieci vorbesc pe trei voci şi anume despre decuplarea României de Bulgaria, împotriva intrării celor două state la Schengen şi acceptarea imediată a celor două ţări.
„Nehammer, consultat de strategi, a făcut această mutare că să încerce o abordare diferenţiată a României şi Bulgariei, ca să capteze electoratul de peste tot. E un şah, o încercare de a arăta o deblocare, prin care Nehammer încearcă să arate că nu e contra extinderii Spaţiului Schengen, privit în cheia jocului electoral pentru alegerile din 29 ianuarie din acest land, care a avut o conducere conservatoare timp de 40 de ani, iar acum conservatorii îl pot pierde. Nehammer încearcă toate formulele pentru a agăţa puţin electoratul”, a spus Rareş Bogdan.
Europarlamentarul PNL a mai afirmat că ţara noastră are de dat un examen diplomatic dificil, referindu-se la accederea sau nu în spaţiul Schengen.
„Diplomaţia românească îşi dă examenul suprem, dacă partidele de la guvernare, cu preşedintele Iohannis, cu premierul, nu vor duce România în Schengen, va avea de înfruntat critici extrem de serioase, mai ales în faţa unui val de euroscepticism care, pentru prima dată în 15 ani, a crescut la limita de avarie. Dacă Bulgaria va fi decuplată de România, situaţia va fi alarmantă şi extrem de gravă pentru PNL şi PSD. România stă net superior Bulgariei. Va trebui să ne gândim extrem de bine paşii, dar să nu depăşim decembrie 2023, pentru că atunci nu mai există niciun fel de explicaţie în faţa unui posibil eşec. Părerea mea e că noi trebuie să ducem nu o diplomaţie a capului plecat care ne-a dus la eşec, ci una a capului sus, a forţei, un pumn băgat într-o mănuşă de catifea. Modul în care am încercat să captăm bunăvoinţa, fără a ne arăta atuurile, nu a dus decât la eşec. Trebuie să jucăm extrem de puternic influenţa României, că e o zonă stabilă într-o zonă uriaşă de conflict”, a mai declarat Rareș Bogdan.
Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, s-a întâlnit la Viena cu cancelarul austriac Karl Nehammer, în prima zi a anului, la concertul de Anul Nou, unde a apărut și în compania preşedintelui Austriei, Alexander Van der Bellen.
Deplasarea preşedintelui Bulgariei la Viena şi discuţiile cu oficialii austrieci, în chiar prima zi a anului, vine în contextul în care Austria s-a opus în decembrie, la Consiliul JAI, intrării Bulgariei şi României în Schengen, acceptând doar Croația, pe motiv că nu ar fi protejate suficient graniţele externe ale UE.
Mai mult, ulterior deciziei, cancelarul austriac a venit la Consiliul European din decembrie cu propunerea de a fi construit un gard la frontiera Bulgariei cu Turcia.