România cere ajutorul Comisiei Europene pentru salvarea turismului afectat de războiul din Ucraina

România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia cer Comisiei Europene măsuri speciale pentru industria turismului din estul Uniunii Europene. În demersul lor, cele șapte state argumentează că regiunile aflate în apropierea războiului din Ucraina continuă să aibă costuri economice pe care Occidentul nu le suportă.

La 23 iulie, cele șapte state au transmis o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas.

Cu jalba-n proțap la Bruxelles

Semnatarii au cerut ca problemele generate de război să fie incluse în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil. În document, țările solicită măsuri țintite pentru îmbunătățirea conectivității, creșterea rezilienței sectorului și, mai ales, pentru refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei.

Una dintre principalele probleme semnalate de cele șapte guverne este percepția externă asupra regiunilor aflate în apropierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Statele cer în mod special sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism, despre care spun că sunt afectate de diminuarea încrederii internaționale și de asocierea destinațiilor din estul UE cu riscurile generate de război.

Potrivit reprezentanței Letoniei pe lângă UE, situația geopolitică a influențat fluxurile turistice, a redus încrederea investitorilor și a făcut mai dificil accesul unor companii la finanțare.

Solicitarea celor șapte state nu apare însă de la zero. Comisia Europeană a recunoscut deja, într-o strategie prezentată în februarie 2026 pentru regiunile estice ale Uniunii, că zonele apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina se confruntă cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice. În planul Bruxellesului sunt vizate nouă state: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.

Turismul explodează în Vest, România merge pe contrasens

Demersul este cu atât mai important pentru România cu cât diferența față de tendința generală din UE a devenit vizibilă în statisticile recente.

În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat un nou record, de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare. Numărul acestora a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre.

România s-a aflat, însă, printre numai trei țări unde numărul înnoptărilor a scăzut: cu 1,7% față de 2024. Celelalte două au fost Luxemburg (-2,4%) și Irlanda (-0,4%). Polonia, unul dintre semnatarii apelului, a avut una dintre cele mai puternice creșteri din UE, de 7,2%.

Problema structurală a României rămâne dependența foarte mare de turiștii interni și capacitatea redusă de a atrage vizitatori străini.

Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii internaționali au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor din România, una dintre cele mai mici ponderi din UE. Doar Germania și Polonia se aflau la niveluri comparabile, în timp ce în destinații precum Malta ponderea turiștilor străini depășea 90%.

Există totuși un semnal pozitiv: la începutul lui 2026, numărul vizitatorilor străini din România a crescut, în timp ce turismul intern a scăzut. În primele trei luni ale anului, sosirile totale în structurile de cazare din România au coborât cu 5,8%, însă sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%.

Datele OECD arată și amploarea problemei pentru România. În 2024, aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în structurile comerciale din țară. Numărul era cu 13,8% mai mare decât în anul precedent, dar rămânea sub nivelul de dinaintea pandemiei.

Situația contrastează cu evoluția generală a Uniunii Europene. Turismul european depășise încă din 2023 nivelul de dinaintea pandemiei, iar în 2024 numărul înnoptărilor turiștilor internaționali era cu 6,8% peste cel din 2019.

Ce solicitări au cele 7 state

Cele șapte state nu cer, deocamdată, un fond european cu o sumă precisă, ci introducerea unor instrumente și măsuri dedicate estului UE în viitoarea strategie europeană pentru turism.

Printre direcțiile indicate se numără sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea legăturilor de transport, creșterea accesului la finanțare, consolidarea rezilienței destinațiilor și campanii sau alte măsuri capabile să refacă încrederea turiștilor în regiune.

Comisia Europeană lucrează în 2026 la prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, care ar urma să pună accent pe competitivitatea sectorului, sustenabilitate, comunitățile locale și capacitatea industriei de a face față unor noi crize.

Pentru România, miza este în special atragerea unui număr mai mare de turiști străini într-o perioadă în care industria europeană în ansamblu a trecut deja de faza de recuperare post-pandemie și stabilește noi recorduri.