România este datoare SUA, de 33 de ani. Radu Miruţă: „Statul român a rămas și bun de plată, și cu o rușine diplomatică pe termen lung.”
„Am scos de sub preș o datorie istorică”, anunţă, vineri, ministrul Economiei, Radu Miruţă. Acesta scrie despre tunul dat de România, în 1992, Statelor Unite ale Americii, în urma unei afaceri cu bumbac a cărei datorie a rămas neplătită timp de 33 de ani.
Potrivit lui Miruţă, „la începutul anilor ’90, Guvernul României a contractat un împrumut în bumbac din Statele Unite ale Americii, în valoare de 10 milioane de dolari, pentru a sprijini cu materie primă câteva firme românești alese pe sprânceană. Bumbacul a fost livrat, firmele s-au închis, datoria nu a fost returnată. România a rămas cu obligația neplătită.”
„În 1992 s-a dat în România un mare tun: așa-numita Afacere a bumbacului. Unii au tras țepe și s-au îmbogățit, iar
Timp de 33 de ani, decidenții au împins această mizerie sub preș. Astăzi, am scos-o la lumină.
Dincolo de istorie și de vinovați, România este aceeași țară, cu același tricolor și cu milioane de oameni cinstiți. Iar imaginea noastră externă nu este un detaliu: este ceva ce trebuie apărat”, scrie Miruţă.
În săptămâna în curs, ministrul spune că a readus în discuţie, în şedinţa de Guvern, „o piesă importantă de legislație la nivelul anului 2025 și am scos de sub preș o datorie istorică”.
Poate părea un demers tehnic. În realitate, este despre respect, corectitudine și bun-simț.
„În primul rând, am reglementat plata unei datorii istorice către Statele Unite ale Americii, pentru bumbacul-fibră importat în anii ’90. O datorie veche de peste 30 de ani, asumată de statul român în 1992, pe care astăzi o putem achita corect, transparent și cu demnitate. Este un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional.
În plus, am introdus în legislație o corecție greu de explicat că lipsea în 2025: definirea clară a fibrei optice. De ce contează? Pentru că fibra optică este coloana vertebrală a comunicațiilor moderne, inclusiv a infrastructurii critice, precum rețelele energetice. Cine o utilizează trebuie să o facă responsabil și să plătească redevențele cuvenite statului, adică tuturor cetățenilor.
Cele două măsuri au o legătură clară: corectarea unor neglijențe legislative vechi, care au permis abuzuri, pierderi și lipsă de responsabilitate față de stat”, mai spune Miruţă.
RECOMANDAREA AUTORULUI: