Într-o postare pe rețelele de socializare, Elena Udrea a adus în atenție un sondaj care ar arăta o posibilă alianță PNL-USR, care ar putea aduce un scor cumulat de 32%. Fostul ministru al Turismului acuză că fostul premier și-ar fi comandat sondajul ca să candideze la alegerile prezidențiale din 2028.
În cadrul postării, fostul ministru al Turismului nu se poziționează împotriva unei eventuale colaborări între cele 2 facțiuni politice.
„Sondajul cu 32% și întrebările pe care PNL trebuie să și le pună.
Reinterpretarea sondajului INSCOP prin care ni se spune că o eventuală alianță PNL-USR ar ajunge la 32% este o mișcare strategică a taberei lui Bolojan, ușor de anticipat după anunțul candidaturii lui Alin Tișe și după schimbul de replici dintre Hubert Thuma și Adrian Veștea cu acesta, din stenogramele apărute pe surse.
Mesajul este simplu: «Uitați-vă la cifre! Cu Bolojan și alianța propusă de el cu USR, putem ajunge aproape de AUR.»”, scrie Elena Udrea pe Facebook.
Elena Udrea susține că scorul de 32% al posibilei alianțe PNL-USR este sub suma voturilor obținute separat de cele 2 partide. Ea contestă și împărțirea egală a mandatelor, despre care spune că ar dezavantaja PNL. Fostul ministru al Turismului se întreabă dacă alianța nu ar servi, de fapt, unei viitoare candidaturi prezidențiale a lui Ilie Bolojan.
„Dacă ne pricepem puțin la politică și știm și puțină matematică, sondajul ridică mai multe întrebări decât dă răspunsuri:
1. Dacă PNL are 20-22%, iar USR are 12-13%, 32% înseamnă mai puțin decât adunarea scorurilor celor două partide!
Si, dacă rezultatul ar fi chiar suma scorurilor celor două partide, atunci de ce ar fi nevoie de aceasta alianță electorală?
PNL poate candida singur, USR poate candida singur, iar după alegeri pot face o alianță de guvernare.
2. Dacă PNL are 22%, în urma candidaturii în alianță cu paritate 1:1, PNL pierde 6% mandate de aleși locali și parlamentari, pe care îi dă USR-ului, nu? Adică 22-32:2=6!
Adică PNL, partidul mai mare, își pune infrastructura, organizațiile și electoratul la comun cu USR și apoi împarte beneficiile egal.
Și atunci întrebarea legitimă este, cui folosește, de fapt, această alianță electorală? PNL-ului, sau lui Bolojan pentru candidatura prezidențială viitoare?”, a continuat Udrea.
În continuare, Udrea susține că nu este împotriva unei eventuale colaborări între liberali și USR sau chiar și cu alte partide.
„Nu am ceva împotriva unei colaborări între PNL și USR. Dimpotrivă, cred că un PNL puternic trebuie să poată negocia și colabora cu oricine este în interesul României: cu USR, cu PSD, cu AUR, cu UDMR, cu orice partid cu care poate construi o majoritate și un proiect de guvernare.
Dar PNL trebuie să fie suficient de puternic încât să poată intra în orice colaborare de pe picioarele lui, nu să aibă nevoie de o alianță pentru a-și justifica propria conducere.
În plus, chiar și o alianță cu USR nu înseamnă automat că Ilie Bolojan trebuie să conducă PNL și nici nu poate ține loc de motiv pentru a amâna alegerile interne în PNL.
Iar dacă sondajul spune că PNL și USR împreună pot ajunge la 32%, foarte bine.
Atunci să candideze fiecare separat, să-și obțină mandatele pe care le poate obține și, dacă după alegeri cifrele permit, să construiască împreună guvernarea, cu PNL lider al coaliției, nu redus la statutul de egal al USR-ului!”, a mai notat Elena Udrea pe Facebook.
Remus Ștefureac, șeful INSCOP Research, a analizat schimbările din preferințele politice ale românilor după plecarea Guvernului Bolojan și apariția unei posibile alianțe PNL-USR. Potrivit acestuia, jumătate dintre români ar vota un partid nou, arată Informat.ro. Ultimele șase luni au adus schimbări neobișnuite în preferințele electorale, care ar putea indica direcția partidelor în 2027, înaintea alegerilor din 2028.
PNL a crescut cu aproximativ 6% după căderea Guvernului Bolojan, ajungând la 20-22% în mai. Ulterior, cele 5 luni de guvernare interimară au anulat acest avans. Potrivit analizei, partidul ar putea recupera teren din opoziție, în jurul lui Ilie Bolojan.
PSD a pierdut 3-4 % după moțiunea de cenzură, dar și-a recuperat aproape integral electoratul în perioada următoare. Intrarea la guvernare i-a adus un nou avans, până la 22-24% în noiembrie. Ștefureac estimează că partidul riscă o erodare rapidă, dacă nu reușește să facă reforme.
AUR a menținut un scor de 38-40% timp de 18 luni, dar în noiembrie a coborât la 34-35%. Ștefureac consideră că o parte dintre foștii votanți s-ar fi întors la PSD și spune că rămâne de văzut dacă scăderea este temporară.
USR a scăzut la 9% după moțiunea de cenzură și a rămas la acest nivel timp de 5 luni. În noiembrie, partidul a revenit la 12-13%, după formarea noului Guvern și refuzul de a-l susține.
Ipoteza unei alianțe PNL-USR a obținut 32% în rândul votanților mobilizați, cu doar 3% sub AUR. Ștefureac spune că proiectul ar putea conta la alegerile din 2028, dacă alianța va câștiga credibilitate în opoziție și va atrage inclusiv alegători moderați ai AUR.
„În tot acest roller-coaster politic, jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou înființat. Singura problemă este că un astfel de partid, deși nu este imposibil de înființat, este greu de… lansat. Spațiu de construcție ar fi, lideri potențiali de asemenea (de exemplu, Victor Ponta și-a păstrat permanent un nivel de încredere de peste 20%), unele partide se apropie de prag (SENS), dar timpul rămas până în 2028 este, de fapt, foarte scurt. Pentru toată lumea care dorește să intre sau să rămână în jocul politic”, mai arată analiza.