Se schimbă regulile jocului în Orientul Mijlociu după ATACUL Israelului în Doha: „O nouă arhitectură, noi centre de influență”

După ce Israelul a efectuat primul său atac asupra Hamas în Qatar, fiabilitatea parteneriatelor SUA cu țările arabe a fost pusă sub semnul întrebării. Escaladarea amenință, de asemenea, să deraieze negocierile referitoare la ostaticii israelieni și ar putea chiar împinge țările arabe să se retragă din Acordurile Abraham. În ciuda riscurilor, însă, atacul a transmis un mesaj clar militanților Hamas – nu mai există refugii sigure.

Pe 9 septembrie, Israelul a lovit conducerea Hamas la Doha, în Qatar, schimbând regulile jocului în regiune. Teritoriul Qatarului fusese considerat intangibil până atunci, având în vedere rolul recunoscut al țării de mediator între Israel și Hamas, precum și legăturile strânse ale Qatarului cu Washingtonul.

Mai mult, cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu se află la mică distanță de mers cu mașina, la sud-vest de Doha.

• În urma atacului, Hamas a anunțat șase morți – cinci membri Hamas și un ofițer de securitate internă qatarez.
• Printre aceștia s-au numărat fiul lui Khalil al-Hayya, membru al consiliului de conducere al Hamas – responsabil pentru Gaza – și directorul biroului său.
• Al-Hayya însuși, identificat ca una dintre principalele ținte ale atacului, a fost declarat în viață de către Hamas.

Cu toate acestea, informația nu a fost confirmată. Al-Hayya nu a mai apărut în public de atunci și nici alți lideri Hamas care ar fi participat la întâlnirea de la sediul grupării în acea zi, într-un complex rezidențial alocat Hamas de către guvernul Qatarului.

„Prima excepție, cinci zile mai târziu, a fost Taher al-Nunu, consilier al șefului biroului politic al Hamas. Duminica trecută, acesta a acordat un interviu postului de televiziune qatarez Al Jazeera. Surse palestiniene susțin că al-Nunu se afla în clădire în momentul atacului, deși acest lucru nu a fost menționat în interviu. Un alt membru al biroului politic Hamas care se afla la Doha în timpul atacului israelian, Ghazi Hamad, a apărut ulterior, declarând că și-a pierdut încrederea în mediatorii americani în contextul negocierilor”, notează Mariana Belenkaya – jurnalist specializat în Orientul Mijlociu – pentru The Insider.

Chiar șeful Mossad a criticat atacul

Atacul a avut loc în timpul unei reuniuni a conducerii Hamas, în cadrul căreia se discuta propunerea de încetare a focului a președintelui american Donald Trump. Conform rapoartelor israeliene și străine, atacul a fost efectuat astfel încât să se evite intrarea în spațiul aerian al țărilor arabe.

• Potrivit experților israelieni, Ierusalimul ar fi primit „undă verde” de la Trump – chiar dacă liderii din ambele capitale neagă acest lucru.
• Declarațiile oficiale ale actorilor cheie au transmis că Israelul a informat SUA chiar înainte de atac, iar Washingtonul a notificat prompt Qatarul.
• Doha, la rândul său, a transmis că mesajul american a sosit la zece minute după ce atacul avusese deja loc.

„Israelul subliniază, de asemenea, că aceasta a fost o «decizie independentă», ceea ce înseamnă că SUA nu a fost implicată.

În prima sa reacție, președintele Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de incident, dar a numit eliminarea Hamas un obiectiv demn de luat în seamă.

Cu câteva zile înainte de atacul asupra orașului Doha, Trump a scris pe platforma sa de socializare Truth Social că israelienii au acceptat termenii de încetare a focului și că acum Hamas trebuie să facă același lucru. «Am avertizat Hamas cu privire la consecințele neacceptării (n.red. – termenilor de încetare a focului). Acesta este ultimul meu avertisment, nu va mai exista unul!», a subliniat Trump.

Criticii atacului – printre care se numără și șeful Mossad-ului, David Barnea – susțin că Israelul ar fi trebuit măcar să aștepte răspunsul Hamas la propunerea lui Trump. Potrivit lui Barnea, reacția Hamas probabil nu ar fi fost în întregime pozitivă, dar ar fi putut permite realizarea de progrese în negocieri.

O mare parte dintre familiile ostaticilor și susținătorii acestora consideră că operațiunea israeliană a ruinat șansa unui acord într-un moment în care fiecare întârziere pune în pericol viața celor dragi.

Alte argumente exprimate de criticii atacului israelian au menționat amenințarea izolării internaționale a Israelului și deteriorarea relațiilor cu monarhiile arabe din Golful Persic.

Acordurile Abraham din 2020, în baza cărora Israelul a stabilit relații diplomatice cu Emiratele Arabe Unite și Bahrain, sunt acum amenințate (n.red. – anunțate în august și septembrie 2020 și semnate la Washington, pe 15 septembrie 2020, acordurile au fost mediate de Statele Unite sub președintele Donald Trump).

Acordul a supraviețuit celor doi ani de război din Fâșia Gaza, dar nemulțumirea semnatarilor arabi față de acțiunile israeliene a crescut, în special din partea Emiratelor Arabe Unite. Drept urmare, nivelul și intensitatea contactelor au scăzut”, mai scrie Mariana Belenkaya.

O nouă ecuație în regiune

Inițial, Doha a anunțat că își suspendă rolul de mediator în discuțiile dintre Israel și Hamas, numai că, după discuțiile purtate de premierul Qatarului la Washington, acesta a declarat că medierea va continua.

În același timp, oficialii de la Doha și-au exprimat îndoielile cu privire la rezultatul negocierilor pe fondul evenimentelor din Gaza.

„Unii experți israelieni chiar cred că, din moment ce Israelul a demonstrat că militanții nu au imunitate, Hamas va deveni acum mai flexibilă.

Atacurile asupra orașului Doha au arătat clar că «timpul nu poate fi prelungit la nesfârșit», a declarat Liraz Margalit, cercetător la Universitatea Reichman din Israel.

• În opinia sa, Israelul le-a transmis liderilor Hamas un mesaj că nu ar trebui să fie prea «încăpățânați» în negocieri – prețul ar putea fi foarte mare.
• Totuși, au apărut deja informații conform cărora Hamas și-ar putea înăspri poziția.

Mai mult, atacurile asupra orașului Doha au servit drept mesaj către toți actorii regionali, anume acela că sprijinirea militanților îi pune în pericol pe «patronii» lor.

«Aș dori să vă atrag atenția asupra unei rezoluții foarte importante a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată după atacurile din 11 septembrie. Toate statele sunt obligate să refuze refugiul celor care finanțează, planifică, sprijină, comit acte teroriste sau le oferă adăpost», a declarat ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, în timpul unei sesiuni de informare online pentru ambasadorii israelieni.

• Din partea israeliană, evenimentele reprezintă o continuare logică a schimbării doctrinare care a început odată cu uciderea șefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran.
• Aceasta a fost urmată de uciderea secretarului general al Hezbollah la Beirut, precum și de acapararea rapidă a unei părți din teritoriul sirian după căderea regimului lui Bashar al-Assad.

«Timp de decenii, Israelul a căutat o soluție politică locală pentru a pune capăt conflictului. Din orbire politică și oboseală de război, am încercat să atingem aceste obiective folosind instrumente de negociere occidentale. Însă ideea că orice problemă poate fi rezolvată prin corectitudinea elementară a concesiilor reciproce este incompatibilă cu viziunea asupra lumii a celor conduși de idei fundamentaliste religioase», a declarat generalul de brigadă în rezervă Danny van Buuren.

«Istoria dovedește că perioadele de stabilitate și pace au fost atinse tocmai acolo unde existau centre clare de putere. Capacitatea Israelului de a stabiliza regiunea este direct legată de puterea sa militară», a subliniat el”, mai scrie  Mariana Belenkaya.

„O nouă arhitectură a Orientului Mijlociu”

Meir Ben Shabbat – fostul șef al Consiliului Național de Securitate al Israelului – a remarcat că sediul Hamas din Doha este o țintă naturală.

Acesta a subliniat că șefii Hamas din străinătate mobilizează și coordonează resursele pentru utilizare pe teren în Gaza și, de asemenea, lucrează pentru a menține legăturile cu susținătorii săi iranieni și cu alte organizații islamice răspândite în întreaga lume.

În opinia sa, Israelul nu poate permite Hamas și altor grupări teroriste să simtă un sentiment de securitate, oriunde s-ar ascunde.

„Multe rămân nedecise, dar experții notează că regulile jocului în Orientul Mijlociu s-au schimbat – sau, mai precis, că nu mai există reguli. Nu mai este la fel de important cine știa dinainte despre planurile Israelului.

În urma atacului, au apărut întrebări mai presante: va supraviețui Hamas? Ce viitor o așteaptă pe Gaza? Va putea Israelul să recupereze ostaticii? Cum?

Statele arabe ar putea încă să-și spună cuvântul, mai ales având în vedere că, în acest moment, Israelul nu are aproape pe nimeni de partea sa în afară de Statele Unite (sau, mai precis, administrația Trump). Nu cu mult timp în urmă, oamenii din Orientul Mijlociu vorbeau despre un viitor nou, prosper pentru regiune – unul în care Israelul și statele arabe ar construi punți împreună și ar participa la proiecte economice care vizează dezvoltarea.

Dar această viziune a fost spulberată de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Abia acum vedem cum prinde contur o nouă arhitectură a Orientului Mijlociu, cu noi reguli de descurajare și noi centre de influență”, încheie Mariana Belenkaya.

Foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Inițiativa Savantului Nebun și remodelarea războiului modern prin IA. „Grupările jihadiste nu aderă la logica strategică clasică”
• NATO, testată de Rusia prin drone și dezinformare? Între acuzațiile Poloniei și argumentele Moscovei: „Kremlinul exploatează probleme sociale reale”
• Rusia renunță la singurul PORTAVION, dar rămâne periculoasă prin submarine și rachete. „Adaptează flota la războaiele pe care le poartă”
• Lukașenko aleargă după doi iepuri. S-a jucat cu Putin de-a războiul, la Zapad 2025, dar curtează SUA. „Are sabia lui Damocles deasupra capului”
• Kamikaze low-cost. Dronele rusești Gerbera pun pe jar Kievul și NATO. Costă cât o BICICLETĂ și fac ravagii