NATO, testată de Rusia prin drone și dezinformare? Între acuzațiile Poloniei și argumentele Moscovei: „Kremlinul exploatează probleme sociale reale”

În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar dinspre Occident au erup acuzațiile potrivit cărora Moscova a declanșat o agresiune directă împotriva unui stat membru NATO. Incursiunea dronelor ar fi fost însoțită și de o operațiune informațională rusească, cu mai multe straturi, condusă de aparatul de dezinformare al Kremlinului, atât pe plan intern, cât și în străinătate.

Strategii militari au atras atenția că scenariul reprezintă, practic, modul tipic de operare al Moscovei, în care sunt utilizate, concomitent, o serie de metode hibride: atacuri fizice — adesea greu de atribuit — alături de măsuri informaționale precum propaganda, dezinformarea și campaniile de influențare, toate menite să amplifice impactul dorit.

Obiectivul final este de a dezorienta și submina adversarul, forțându-l în cele din urmă să facă „mutări” benefice Kremlinului.

„Atacul informațional al Kremlinului a urmărit îndeplinirea mai multor obiective: respingerea acuzațiilor de responsabilitate a Rusiei pentru atac, răspândirea haosului și a discordiei în cadrul societății poloneze și în întreg Occidentul, erodarea încrederii în instituțiile și alianțele democratice, încurajarea neîncrederii în relațiile dintre aceste țări și Ucraina și – cel mai important – testarea răspunsurilor aliaților NATO”, notează Katarzyna Chawrylo, analistă la Centrul pentru Studii Orientale din Varșovia, pentru publicația independentă The Moscow Times.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

Narațiunile pro-Kremlin, alimentate în social-media

Încă din primele ore ale zilei de 10 septembrie, continuă Chawrylo, presa rusă a acordat o atenție semnificativă incursiunii dronelor în spațiul aerian polonez. Articolele au negat responsabilitatea Rusiei și au pus la îndoială rapoartele poloneze privind originea rusă a dronelor, ironizând ceea ce considerau reacții „exagerate” din partea guvernului polonez.

„Viteza, atenția la rapoartele străine și consecvența narațiunii sugerează că presa rusă era pregătită pentru eveniment și a operat ca parte a unei campanii de informare coordonate.

• Andrey Ordash, însărcinat cu afaceri rus în Polonia, a jucat un rol cheie, menținând un contact constant cu presa de stat rusă, acordând interviuri înainte și după vizita sa la Ministerul Afacerilor Externe polonez.
• El a afirmat cu fermitate că atacul cu drone a fost o provocare ucraineană. Narațiuni similare au fost promovate pe canalele Telegram legate de statul rus și au devenit rapid dominante.
• Simultan, spațiul internetului polonez a fost inundat de comentatori care au repetat propaganda rusească conform căreia atacul cu drone a fost o provocare ucraineană menită să atragă Polonia și NATO în război cu Rusia.
• Mii de conturi false și troli, precum și influenceri de pe YouTube și comentatori populari, au amplificat aceste narațiuni pro-Kremlin.

Întrebat despre această chestiune la Polsat News, ministrul polonez al Afacerilor Digitale – Krzysztof Gawkowski – a declarat că, odată cu intrarea ultimelor drone în Polonia și încheierea operațiunilor militare, o campanie de dezinformare coordonată era deja în desfășurare.

Potrivit acestuia, până la ora 6 dimineața, boții care fuseseră inactivi timp de luni de zile au fost activați – în acea zi, dezinformarea s-a triplat. Primele ore s-au concentrat în mod clar pe semănarea panicii și a fricii în Polonia”, mai scrie Katarzyna Chawrylo.

„Nu orice opinie critică la adresa Ucrainei provine din dezinformarea rusească”

Mesajele, aliniate cu cele provenite din Rusia, au avut ca scop amplificarea sentimentelor de amenințare și panică, subminarea încrederii în instituțiile statului – guvernul și armata – și sugerarea faptului că Polonia nu are o armată sau o apărare eficientă, consideră Chawrylo.

„Discuțiile online au cerut suspendarea cooperării cu Ucraina și, uneori, chiar începerea cooperării cu agresorul rus, lucru care până de curând ar fi fost imediat condamnat online.

• Într-o societate care a primit peste două milioane de refugiați ucraineni de la începutul invaziei, o erupție necontrolată a sentimentelor anti-ucrainene în creștere ar fi un succes major pentru Kremlin.
• Având în vedere acest lucru, este important de subliniat că nu orice opinie critică la adresa Ucrainei sau acțiunilor acesteia provine din dezinformarea rusească.
• Unele tensiuni sociale din Polonia au cauze reale, de la sisteme supraîncărcate de sprijin pentru refugiați până la frustrări crescânde din cauza războiului în curs și a dificultăților economice.

Cu toate acestea, Rusia exploatează probleme sociale reale, transformându-le în teren fertil pentru operațiunile sale informaționale – o caracteristică a strategiei de război hibrid a Rusiei. De data aceasta, Rusia a atins un punct sensibil în Polonia.

Se pare că scopul campaniei Moscovei a fost, de asemenea, distrugerea consensului socio-politic care privește Rusia negativ. De la elita politică până la cetățenii obișnuiți, mulți oameni din Polonia și din alte țări din Europa Centrală sunt bine informați despre Rusia și critică politicile Kremlinului, în principal din cauza experiențelor istorice negative care persistă în memoria lor națională și astăzi.

Până acum, s-ar putea argumenta, în general, că, în aceste condiții, eficacitatea operațiunilor informaționale rusești – înțeleasă ca fiind capacitatea lor de a influența direct deciziile guvernamentale – era limitată”, menționează Katarzyna Chawrylo.

„Discursurile pro-ruse pot pătrunde în dezbaterea socio-politică occidentală când apar condiții favorabile”

Politicienii din partidele de guvernământ și din cele din opoziție au urmat politici pe care propaganda rusă le-a etichetat mult timp drept „ rusofobe ”. „Va inversa operațiunea de informare care însoțește dronele această tendință?”, se întreabă Chawrylo.

„Nu neapărat. Totuși, incidentul cu drona demonstrează, fără îndoială, că discursurile pro-ruse pot pătrunde în dezbaterea socio-politică occidentală atunci când apar condiții favorabile. Rusia este capabilă să genereze astfel de condiții și, dacă nu se confruntă cu un răspuns occidental decisiv, probabil va încerca, din nou, provocări similare.

Confruntate cu această situație, Polonia și Occidentul nu pot rămâne pasive sau se pot limita la reacții ad-hoc. Sunt necesare schimbări sistemice concrete pentru a îmbunătăți mecanismele de apărare și a construi reziliență pe termen lung atât în ​​stat, cât și în societate.

• Printre măsurile proactive, ar trebui acordată prioritate sprijinirii Ucrainei, care poate nu numai slăbi eficient potențialul militar al Rusiei pe câmpul de luptă, ci și în spațiul informațional al țării.
• Acest lucru ar putea forța Kremlinul să se confrunte cu subiecte incomode, inclusiv eșecuri militare din trecut, cum ar fi eliberarea Hersonului, incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk sau atacurile cu drone asupra instalațiilor energetice din interiorul Rusiei.

Un alt pas evident la nivelul alianței ar trebui să fie consolidarea cooperării militare în cadrul NATO, cu accent pe protejarea flancului estic, urmând maxima «dacă vrei pace, pregătește-te de război».

Îmbunătățirea sistematică a capacităților de descurajare este una dintre puținele forme de comunicare strategică care ajunge și este interpretată corect la Kremlin.

Decizia anunțată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 12 septembrie, de a lansa inițiativa Eastern Sentry, care include desfășurarea de resurse aeriene NATO suplimentare, cum ar fi avioane de luptă franceze și britanice și elicoptere cehe pentru a patrula flancul estic, este un pas în direcția corectă”, continuă Chawrylo.

„Moscova continuă să exploateze libertatea de exprimare occidentală”

Sancțiunile rămân un instrument crucial de presiune asupra Rusiei și o modalitate de a reduce capacitatea acesteia de a provoca daune, este de părere Chawrylo. „Sancțiunile politice, economice și chiar sportive ar trebui înăsprite și consolidate. Războiul continuă, iar Rusia, pretinzând că se angajează prin negocieri de pace, continuă să distrugă Ucraina și să ucidă ucraineni. În prezent, nu există niciun motiv pentru ca Occidentul să ia în considerare ridicarea sau relaxarea sancțiunilor”.

„De fapt, rapoartele din Rusia despre înrăutățirea situației economice ar trebui considerate o dovadă a eficacității sancțiunilor și un stimulent pentru intensificarea acestora.

• În lupta împotriva dezinformării și propagandei, mass-media opoziției ruse aflate în exil poate ajuta prin atragerea atenției asupra problemelor pe care Kremlinul încearcă să le ascundă, mai ales pentru că menține accesul la publicul din interiorul Rusiei.
• Mass-media merită un sprijin sistematic și flexibil din partea Occidentului, deoarece servește drept canal de comunicare vital cu rușii din Rusia.
• Implementarea deplină a Legii privind serviciile digitale (DSA) este crucială. Acest act legislativ al UE stabilește reguli clare pentru cooperarea cu platformele digitale și oferă instrumente, inclusiv amenzi semnificative, pentru combaterea dezinformării și a conținutului ilegal online.

În Polonia, legile existente penalizează dezinformarea în contextul cooperării cu serviciile externe. Acestea nu abordează problema tot mai mare a actorilor care diseminează în mod voluntar mesaje aliniate cu dezinformarea rusească din cauza propriilor ambiții sau legături personale — clar vizibile în spațiul informațional în timpul incidentului cu drona.

Dezinformarea este o armă de război pentru Rusia. Moscova continuă să exploateze libertatea de exprimare occidentală pentru a otrăvi mințile cetățenilor.

În fața unei agresiuni hibride din ce în ce mai flagrante, statele democratice nu numai că au dreptul deplin, ci și responsabilitatea urgentă de a implementa măsuri decisive și eficiente pentru a se apăra”, încheie Katarzyna Chawrylo.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Lukașenko aleargă după doi iepuri. S-a jucat cu Putin de-a războiul, la Zapad 2025, dar curtează SUA. „Are sabia lui Damocles deasupra capului”
• Cronica unor alegeri anunțate. INSTABILITATE politică în Moldova? „Orice alianță post-electorală riscă să fie fragilă, predispusă la prăbușire”
• India, prezentă la ZAPAD 2025, alături de Rusia și Belarus. Cum ar putea pierde SUA un aliat cheie în Asia
• Ar putea fi el SUCCESORUL lui Zelenski? Dacă s-ar organiza alegeri, principalul rival al liderului de la Kiev nu ar fi pro-rus. Cine sunt favoriții lui Putin