Seceta afectează puternic fermele piscicole din România. Fenomenul, extins în Europa Centrală și de Est, provoacă pagube de milioane de euro

Seceta și temperaturile extreme afectează tot mai mult fermele piscicole din Europa. România resimte încă efectele secetelor din 2023 și 2024, iar producătorii de crap înregistrează pierderi. Efectele se resimt și acum, deoarece un ciclu de producție durează între 3 și 4 ani. Fenomenul, care este extins în Europa Centrală și de Est, provoacă pagube de milioane de euro.

Seceta și temperaturile extreme din această vară afectează ecosistemele și afacerile din mai multe țări europene. De la lacuri și canale până la ferme piscicole, problemele au fost raportate în Slovenia, Serbia, Bosnia, Cehia, România și Ungaria, potrivit Associated Press.

Din acest motiv, industria piscicolă a suferit pierderi de milioane de euro. Pagubele se adaugă celor provocate de problemele de energie și apă, culturile agricole afectate și scăderea traficului fluvial și a comerțului. Țările din estul Europei caută soluții pentru a reduce impactul viitoarelor fenomene meteo extreme, tot mai frecvente și intense pe fondul schimbărilor climatice.

Crescătorii de pești din România sunt afectați de efectele secetei severe

Crescătorii de pești din România resimt în continuare efectele secetelor severe din 2023 și 2024. Valul de căldură din acest an agravează situația. Potrivit lui Cătălin Platon, președintele ROMFISH, producția de crap durează între 3 și 4 ani, astfel că pierderile provocate de secetă se resimt și în prezent. El critică și politicile privind apa. Prioritatea acordată irigațiilor în perioadele de secetă a lăsat fermele piscicole fără suficientă apă.

Situația este îngrijorătoare și în celelate state din Europa

Aproape 99% din Ungaria se confruntă cu secetă severă sau extremă. Fenomenul afectează puternic și fermele piscicole. Aproape 280 de tone de pește au murit în 20 de ferme, iar pierderile sunt estimate la 1,3 miliarde de forinți. Refacerea efectivelor ar putea dura ani.

Piscicultorii din Cehia au recurs la măsuri de urgență pentru a proteja peștii. Aceștia au redus sau oprit hrănirea, au aerat iazurile și, în unele cazuri, le-au drenat pentru a limita pierderile.

Crescătorii de păstrăvi din Bosnia se confruntă cu dificultăți tot mai mari din cauza verilor călduroase și secetoase. Un fermier din apropiere de Trebinje spune că temperaturile ridicate afectează puternic fermele de păstrăvi, într-o țară cunoscută pentru acest tip de producție.

„Păstrăvul este un pește de apă rece, care necesită apă rece cu mult oxigen. Așadar, în timpul verii ești nevoit să reduci producția de păstrăv și hrănirea, astfel încât afacerea să poată supraviețui cu greu”, spune Veljko Budjen, crescător și deținător al unei ferme de păstrăvi în sud-estul Bosniei.

În Slovenia, pompierii au pompat 8 milioane de litri de apă în Lacul Pristava pentru a preveni moartea peștilor din cauza lipsei de oxigen. Autoritățile se tem că efortul nu va fi suficient.

În Serbia, pescarii spun că peștii aflați în pericol într-un canal al Dunării, la Novi Sad, trebuie mutați într-o altă zonă.

Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock