Seceta pune în pericol centrala nucleară de la Kozlodui și scumpește energia în România, Bulgaria și Grecia. Autoritățile iau măsuri de urgență. Experții avertizează că situația s-ar putea agrava în 2027

Seceta severă pune în pericol funcționarea centralei nucleare de la Kozlodui și determină autoritățile bulgare să ia măsuri de urgență. Pentru prima dată în istoria sa, centrala a fost nevoită să-și reducă preventiv producția, iar autoritățile fac eforturi pentru redresarea situației. Fenomenul a amplificat deja scumpirile pe piața angro de energie din România, Bulgaria și Grecia, scrie presa greacă.

Seceta prelungită a dus luna trecută Dunărea la cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul măsurătorilor. Scăderea nivelului Dunării, una dintre principalele căi navigabile ale Europei, a afectat atât transportul, cât și activitățile economice din regiune. În acest sens, Bulgaria a decis să ia o serie de măsuri de urgență pentru a asigura funcționarea în continuare a centralei nucleare de la Kozlodui.

CONTROVERSĂ Megascandal între Ponta și Fritz pe marginea „salvării” Șantierului Naval Mangalia. Ce îi reproșează fostul premier șefului USR, chiar la postarea în care acesta lăuda „reușitele” lui Miruță și Darău

15:37

APĂRARE România va primi bani în plus prin SAFE. Ce trebuie să facă autoritățile pentru a accesa fondurile

15:34

 Loading ...

Bulgaria, forțată să reducă capacitatea centralei nucleare de la Kozlodui

Autoritățile bulgare au decis o reducere temporară a producției centralei de la Kozlodui cu 140 de megawați. Ca urmare, s-a pierdut o parte semnificativă din capacitatea de producție a centralelor nucleare, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la electricitate. Puterea maximă a centralei de la Kozlodui este de 2 GW și acoperă o parte importantă din necesarul de energie al Bulgariei, dar și al unor țări precum România.

Centrala nucleară de la Kozlodui

În același timp, Guvernul bulgar a început studiile pentru construirea unui dig pe Dunăre, cu o lungime de până la 300 de metri în jurul centralei. Potrivit ministrului Energiei, Iva Petrova, lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ două săptămâni. De asemenea, se încearcă direcționarea unei cantități mai mari de apă spre fluviu dinspre centralele hidroelectrice.

Cum afectează reducerea de la Kozlodui facturile românilor

Situația de la Kozlodui nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o criză energetică și hidrologică extinsă care afectează întreaga Europă de Sud-Est. În România, seceta extremă și debitul scăzut al Dunării au forțat Nuclearelectrica să oprească complet activitatea centralei de la Cernavodă, ceea ce a transformat Bulgaria într-un pilon de importanță majoră pentru rețeaua românească prin exporturile masive de electricitate.

Deși reducerea de doar 120 de MW de la Kozlodui pare mică, ea diminuează exact surplusul pe care Bulgaria îl trimitea în regiune pentru a acoperi golul lăsat de închiderea centralei de la Cernavodă. De asemenea, reducerea ofertei de energie ieftină (nucleară) în piața cuplată a Uniunii Europene va genera automat o tendință de creștere a prețurilor la bursă pe intervalele de vârf de consum, în special seara, atunci când producția solară se oprește.

Prețuri la energie au crescut în Europa de Sud-Est

Luni, prețurile angro la energia electrică au fost extrem de ridicate în Europa de Sud-Est, ajungând la un maxim de 167 de euro în Grecia, 169 de euro în Bulgaria și 170 de euro în România și Ungaria. În cazul Ungariei, premierul ungar Péter Magyar a anunțat că centrala nucleară de la Paks ar putea atinge capacitatea maximă de funcționare miercuri. În mod similar, centrala nucleară din Slovenia, cu o capacitate de 700 MW, a fost repusă în funcțiune în urmă cu câteva zile.

Seceta ar putea pune noi probleme în 2027

Experții consultați de presa elenă mai notează că, în iarna care urmează, principala preocupare este legată de o posibilă repetare a secetei care a afectat anul trecut continentul european. Într-un asemenea caz, impactul pentru anul viitor ar fi disproporționat mai grav decât în acest an, deoarece efectele s-ar suprapune. De exemplu, rezervele de apă ale centralelor hidroelectrice din mai multe țări ar porni de la un nivel mai scăzut în comparație cu media ultimilor ani.

Deocamdată, rămâne necunoscut impactul fenomenului El Niño asupra Europei, despre care meteorologii estimează că va fi deosebit de intens în următoarele luni. Apariția acestuia este asociată, de regulă, cu temperaturi sezoniere mai ridicate, însă nu este clar în ce măsură va influența cantitatea de precipitații.