Ședință la PSD: Social-democrații se reunesc în Biroul Politic Național al partidului

Publicat: 09 05. 2022, 10:49
Actualizat: 09 05. 2022, 11:58
Sursa: Alexandra Pandrea / Gândul

Biroul Politic Național al Partidului Social Democrat se reunește luni, de la ora 11.00, la sediul central al PSD.

Conform unor surse, pe agenda discuțiilor se află și decizia CCR, care a stabilit că eliminarea pensiilor speciale încalcă Legea Fundamentală.

În urmă cu trei zile, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că nu beneficiază de o astfel de pensie, deoarece la finalul fiecărui mandat a demisionat.

„Proiectul de lege care a trecut prin parlament a fost depus de mine şi colegii mei. Eu nu am pensie specială pentru că la sfârşitul fiecărui mandat mi-am dat demisia, astfel încât să nu mă încadrez pe lege să am un mandat întreg ca să fiu beneficiar al unei indemnizaţii suplimentare, că aşa e trecută în lege. Aşteptăm motivarea şi pe urmă o să începem abordarea”, a spus atunci Marcel Ciolacu.

Înainte de ședința BPN, Marcel Ciolacu a abordat, întrebat de jurnaliștii aflați la sediul PSD, mai multe subiecte de actualitate, între care războiul din Ucraina, aderarea la zona euro a României și parada de Ziua Victoriei, organizată în Rusia.

Parada de la Moscova este „o sfidare față de întreaga lume”, a spus președintele PSD, Marcel Ciolacu.

„E o sfidare. E o sfidare față de întreaga lume. Își continuă parcursul de dictator, domnul Putin să ne arate, cu certitudine, că este un dictator și un criminal de război”, a spus Marcel Ciolacu, citat de Mediafax.

Întrebat ce mesaj crede că va avea Vladimir Putin, liderul PSD a răspuns: „Eu nu mă aștept la nimic din partea lui Putin și nici nu mă interesează ce face Putin”.

„Cred că nimeni nu se mai așteaptă la ceva bun din partea lui Putin”, adaugă Ciolacu.

El reamintește că România nu este într-un conflict direct cu Federația Rusă.

„Țara noastră este membră a UE și a NATO. În fuincție de ce decide NATO, împreună cu România, așa vom face”, conchide președintele Camerei Deputaților.

CCR: Legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor e neconstituțională

Curtea Constituţională a României a stabilit, în 5 mai, că este neconstituţională legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.

Urmare a acestui vot, legea prin care se abrogau pensiile parlamentarilor a fost declarată neconstituționalăfără a se intra pe fondul cauzei, ci doar din punct de vedere al nerespectării normelor și procedurii.

Drept urmare, se revine la legea de dinainte, care fusese abrogatăParlamentarii care au atacat în instanță această lege și care au ridicat și excepțiile de neconstituționalitate dezbătute de CCR astăzi ar putea solicita plata pensiilor care nu le-au mai fost plătite în baza legii declarate neconstituțională.

CCR invocă în decizia sa faptul că legea a fost adoptată mult prea rapid, într-o singură zi, ceea ce ar afecta însăși caracterul „democratic” al statului.

Argumentele invocate de CCR:

  • Curtea a observat că, potrivit art.76 alin.(3) din Constituție, „La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”.
  • Este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență [art.76 alin.(3)], și nu a celei generale [art.75].
  • Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său.
  • Respectarea art.75 și art.76 alin.(3) din Constituție constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament și, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională.
  • Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale obiective și exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăși unei valori fundamentale a statului, și anume a caracterului său democratic. Totodată, în acest context, Curtea a reținut și încălcarea principiului securității juridice.