Avangarde: AUR crește în plină criză politică. 88% dintre români spun că țara merge în direcția greșită
Un nou sondaj Avangarde realizat la nivel național reflectă un nivel mare de nemulțumire în rândul populației față de direcția în care se îndreaptă România. Un procent covârșitor de 88% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce numai 8% cred că direcția este una bună. Un alt procent mare de români apreciază că premierul Bolojan nu a făcut reformă. Cea mai mare îngrijorare a populației o reprezintă starea economiei.
În ceea ce privește intenția de vot la alegerile parlamentare, AUR este indicat de 36% dintre respondenții care și-au exprimat o opțiune, urmat de PSD, cu 23%, și PNL, cu 16%. USR este cotat cu 8%, iar UDMR cu 5%.
Sondaj Avangarde: AUR – 36%, PSD – 23%, PNL – 16%
La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul României, dumneavoastră personal cu ce partid ați vota?”, rezultatele calculate din totalul celor care și-au exprimat o opțiune de vot sunt:
- AUR – 36%
- PSD – 23%
- PNL – 16%
- USR – 8%
- UDMR – 5%
- SOS România – 3%
- SENS – 2%
- POT – 2%
- REPER – 1%
- PMP – 1%
- Altul – 3%
Din totalul populației adulte, 20% dintre respondenți spun că nu știu sau sunt nehotărâți, 15% declară că nu ar vota, iar 3% nu răspund.
88% cred că România merge într-o direcție greșită
La întrebarea „Din punctul dumneavoastră de vedere, direcția în care se îndreaptă România este una bună sau una greșită?”, 88% dintre respondenți spun că direcția este greșită. Doar 8% consideră că România se îndreaptă într-o direcție bună. 4% nu știu sau nu răspund.
În egală măsură, datele Avangarde reflectă o deteriorare a percepției față de măsurătoarea precedentă. Față de iulie 2026, ponderea celor care consideră că direcția țării este bună a scăzut cu 6 puncte procentuale, de la 14% la 8%.
În același interval, procentul celor care cred că România merge într-o direcție greșită a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 83% la 88%. Evoluția prezentată în sondaj arată că, în iunie 2025, 38% dintre respondenți considerau direcția țării una bună, iar 53% o considerau greșită. În septembrie 2026, raportul a ajuns la 8% față de 88%.
76% îl consideră pe Bolojan „mai degrabă rău”
La întrebarea „În acest moment, analizând situația politică actuală, credeți că Ilie Bolojan este un lider politic mai degrabă bun pentru România sau mai degrabă rău?”, 76% au răspuns „mai degrabă rău”.
18% îl consideră „mai degrabă bun”, iar 6% nu știu sau nu răspund.
Cine este considerat vinovat pentru criza politică
La întrebarea „Din punctul dumneavoastră de vedere, cine este principalul vinovat pentru situația politică actuală?”, 49% dintre cei chestionați răspund „toți”.
Bolojan/PNL este indicat de 21% dintre respondenți, PSD de 11%, iar Nicușor Dan de 8%. Partidele AUR și USR sunt indicate fiecare de câte 3% dintre respondenți, iar 5% nu știu sau nu răspund.
Criza economică, principala temere pentru perioada următoare
Economia ocupă primul loc și în clasamentul temerilor populației. Întrebați „Care este cea mai mare temere a dumneavoastră legată de perioada următoare?”, 31% dintre respondenți indică o eventuală criză economică.
Viitorul copiilor este principala preocupare pentru 20% dintre cei chestionați, iar 18% indică escaladarea războiului din Ucraina. Pe de altă parte, problemele de sănătate și ura din societate sunt menționate fiecare de câte 11% dintre respondenți. Alte temeri sunt indicate de 6%, iar 3% nu știu sau nu răspund.
62% susțin că Bolojan nu a făcut nicio reformă
La întrebarea „Din punctul dumneavoastră de vedere, prim-ministrul Ilie Bolojan a făcut vreo reformă în România?”, 62% răspund „Nu”. 15% consideră că a făcut reforme, în timp ce 23% nu știu sau nu răspund.
Metodologia sondajului
Sondajul de opinie Avangarde a fost realizat în perioada 12-22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.020 de persoane din populația României cu vârsta de 18 ani și peste.
Cercetarea a fost realizată telefonic, prin metoda CATI – interviuri telefonice asistate de calculator. Eșantionul a fost ponderat după gen, vârstă, mediu de rezidență și nivel de educație. Marja de eroare declarată este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.