ANALIZĂ | Taxele pe proprietate în România, la jumătate față de media europeană

Comparativ cu media europeană, taxele pe proprietate din România generează venituri puțin peste jumătate, și de doar o treime față de media statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

“România are unul dintre dintre cele mai scăzute rapoarte taxe-PIB din Uniunea Europeană și acest raport a scăzut, în special, din 2015”, este una dintre concluziile care au fost cuprinse în raportul Fondul Monetar Internațional (FMI) care a analizat datele întregistrate la nivelul anului 2021.

Analiza FMI evidențiază că, în anul 2021, suma totală încasată de autoritățile locale din România din taxele pe proprietate au însumat 0,6% din PIB. Comparativ cu media statelor membre OCDE, organizație a națiunilor dezvoltate care acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere, această sumă reprezintă doar o treime.

FLASH NEWS UEFA pregătește o plângere penală împotriva șefului FIFA, Gianni Infantino. Planul controversat de finanțare a Cupei Mondiale, în centrul anchetei

22:56

NEWS ALERT Nicușor Dan desființează articolul Recorder și spune că nu are motive să-l demită pe șeful SPP, Lucian Pahonțu: „Am văzut un articol de presă care are un titlu nejustificat de conținut”

22:50

”Actualul sistem de impozitare a proprietăților din România, bazat pe suprafețe, este ineficient, generează venituri sub potențial, în timp ce determinarea valorii impozabile este inechitabilă și complexă”, se arată în raportul FMI.

Tocmai de aceea, raportul întocmit de Martin Grote și William McCluskey – avizat de consiliul director al FMI – arată necesitatea reformei sistemului de impozite pe proprietate pentru a crește semnificativ veniturile locale. Exemplul lor: în ultimul deceniu, valoarea proprietăților a crescut, însă veniturile din taxarea acestora a stagnat.

În România, taxele recurente pe proprietate generează încasări medii de circa 0,5% din PIB

Raportul FMI arată că, în România, taxele recurente pe proprietate generează încasări medii de circa 0,5% din PIB, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 0,9% din PIB.

Deși specificitatea zonei Centrale și de Sud-Est a Europei este că veniturile cele mai mari sunt înregistrate de autorități din taxele de transfer (la vânzare-cumpărare, spre exemplu), în vreme ce statele din zona de Vest din impozitele recurente pe proprietate, România se bazează, la fel ca Franța, Danemarca și Islanda, pe impozitele recurente.

Experții FMI explică și cum ar ajuta reforma sistemului de taxare relația dintre administrația locală și centru. Cel mai important ar fi faptul că s-ar anula întârzierea transferurilor de la centru, ceea ce ar duce la deblocarea proceselor administrative.

Datele prezentate în raport arată că, la nivelul anului 2019 – aproape un sfert din cheltuielile guvernamentale au fost destinate primăriilor (unităților adninistrativ teritoriale – UAT).

Propunerile FMI în ceea ce privește taxele recurente

Experții Fondului Monetar Internațional au și propuneri în ceea ce privește taxele recurente, poentru determinarea sumei impozabile.

Una dintre aceste propuneri este impozitarea valorii proprității pe baza tranzacțiilor din piață, ceea ce ar anula povara fiscală de pe umerii celor cu venituri și proprietăți mici, fiind transferată celor cu proprietăți și venituri mari. Această metodă are însă dezavantajul implementării într-o perioadă mai lungă de timp.

În prezent, România are o altă abordare, respectiv impozitează după evaluarea fără valoare, bazată pe suprafață.

În România există 9 milioane de proprietăți, iar pentru acestea trebuie făcute 18 milioane de evaluări de impozit.

Exemplul maghiar – fiscalitatea și natalitatea, rezolvate printr-o singură decizie

Guvernul maghiar, condus de Viktor Orban, a reușit să rezolve două probleme – fiscalitate și natalitate – printr-o singură decizie. Pentru că Ungaria se confruntă cu o scădere a populației – peste 200.000 de persoane în ultimul deceniu -, executivul de la Budapesta a decis scutirea pe viață de la plata impozitului a femeilor cu patru copii.

Totodată, de la 1 ianuarie s-a stablit ca femeile cu vârsta până în 30 de ani (legea inițială se referea la cele cu vârsta până în 25 de ani) care devin mame să fie scutite de la plata impozitului pe venit. În această situație, Ungaria are cotă unică pe venit, de 15%.

Pentru creșterea natalității, Budapesta anunțase deja o susținere financiară în valoarea de 30.000 de euro pentru cuplurile tinere, bani care nu trebuiau înapoiați statului dacă tinerii urmau să aibă 3 copii.

În programul social lansat de Viktor Orban au mai fost stabilite condiții ipotecare favorabile pentru familiile cu mai mulți copii, sprijin pentru achiziționarea unui autoturism, precum și finanțare sporită pentru centrele de zi și grădinițe.

Citește și:

Marcel Ciolacu: „Am reușit, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui PLAN EXTINS pentru reducerea cheltuielilor”

EXCLUSIV | Premierul Marcel Ciolacu solicită Ministerului de Finanțe un plan de măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Care este impactul bugetar