Traian Băsescu, ultimul președinte român care a vizitat Beijingul, în 2006. De ce îl considera fostul lider chinez „un bun prieten”. Xi Jinping, aproape complet ignorat de oficialii români

Publicat: 21 11. 2026, 06:00

Întâlnirea istorică dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, care a avut loc joi, 19 noiembrie, pe teritoriu chinezesc, a dat naștere mai multor discuții care au apărut în spațiul public cu privire la relațiile pe care țara noastră le-a construit, de-a lungul timpului, cu China și care, astăzi, sunt aproape inexistente. Ultima vizită oficială efectuată de un președinte al României în „Țara de Mijloc” a avut loc în anul 2006, atunci când Traian Băsescu a fost primit la Beijing de liderul chinez Hu Jintao. Totodată, de mai bine de șapte ani, niciun premier sau ministru nu a mai participat la recepțiile organizate de Ambasada Chinei la București cu ocazia Zilei Naționale sărbătorite la data de 1 octombrie. Toate acestea în contextul în care liderii europeni, a căror susținere este esențială pentru oficialii români, fac demersuri pentru consolidarea parteneriatelor strategice cu țara condusă de Xi Jinping.

Loading ...

Relația dintre România și China. De la numeroasele vizite ale lui Ceaușescu, la ultima vizită oficială din mandatul lui Băsescu

Când vine vorba de activitatea președinților români, relația dintre țara noastră și China începe în perioada comunistă, atunci când Nicolae Ceaușescu era unul dintre șefii de stat care efectua cel mai des vizite pe teritoriu chinezesc. Acesta a vizitat China de cinci ori între anii 1970 și 1989. Mai exact, în 1971, 1978, 1982, 1985, respectiv 1988.

Întâlnirea dintre Ceaușescu și Mao Zedong a rămas în istorie drept una dintre cele mai importante momente ale relației din România și China.

După căderea regimului comunist, România a intrat într-o nouă etapă a relațiilor cu China. În perioada postdecembristă, prima vizită oficială efectuată de un președinte român pe teritoriul Republicii Populare Chineze a avut loc abia în anul 2003, atunci când Ion Iliescu a fost invitat la Beijing de președintele Hu Jintao.

Întâlnirea a fost privită drept una foarte importantă pentru ambele state, întrucât România, care încă nu făcea parte din NATO sau din UE, traversa o perioadă în care încerca să își redefinească poziția internațională, iar China își consolida statutul de putere economică.

Trei ani mai târziu, a avut loc ultima vizită oficială a unui șef de stat român în China. Este vorba de vizita președintelui Traian Băsescu în orașele Shanghai și Beijing, unde s-a întâlnit cu același Hu Jintao.

Vizita avea o dimensiune economică foarte clară. România se pregătea să devină membră a Uniunii Europene – pas care a fost făcut în anul 2007 – motiv pentru care urmărea să atragă investiții și să dezvolte comerțul cu China. 

Din delegația României, au mai făcut parte Maria Băsescu, soția fostului președinte, Victor Babiuc, președintele Camerei de Comerț și Industrie, consilierul prezidențial Theodor Stolojan, respectiv secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

Xi Jinping, primit de Traian Băsescu la Cotroceni / Klaus Iohannis, întâlnire cu liderul chinez pe teren neutru / Victor Ponta, două vizite oficiale la Beijing

În ceea ce privește întâlnirile președinților români cu actualul lider chinez, Xi Jinping, primul eveniment consemnat a avut loc în octombrie 2009, atunci când același Traian Băsescu l-a primit pe omologul său la Palatul Cotroceni.

La acea vreme, președintele Chinei îl descria pe Băsescu drept un „prieten bun și vechi al poporului chinez”. Concret, vizita lui Xi Jinping urmărea consolidarea unei relații bilaterale deja vechi și transmiterea unui mesaj politic esențial: China dorea să păstreze România ca partener important în Europa.

O altă întâlnire oficială între liderul României și cel al Chinei a avut loc în 2015, în primul mandat al lui Klaus Iohannis. Oficialii celor două țări au avut parte de o întâlnire, însă nu într-una dintre țările pe care le reprezintă.

Klaus Iohannis și Xi Jinping s-au întâlnit la New York, pe 26 septembrie 2015, în marja celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale ONU. Discuțiile dintre cei doi au vizat cooperarea economică și investițională, energia, infrastructura și, nu în ultimul rând, inițiativa chineză a Noului Drum al Mătăsii.

Este de reamintit și faptul că fostul premier Victor Ponta a efectuat, în iulie 2013, o vizită oficială în capitala Chinei, care a inclus și o întâlnire cu președintele Xi Jinping. Aceștia au discutat, printre altele, despre dezvoltarea relațiilor economice bilaterale și despre cooperarea în domeniul energiei și infrastructurii.

Ulterior, în septembrie 2014, liderul chinez l-a primit din nou pe Victor Ponta la Beijing. În timpul acestei întâlniri, unul dintre subiectele principale de discuție a fost continuarea celor 13 memorandumuri stabilite în cadrul cooperării economice dintre China și Europa de Est.

Vizita controversată a lui Adrian Năstase și a Vioricăi Dăncilă la Beijing, cea mai recentă „apropiere” a României de China

Un episod controversat al relațiilor dintre România și China a avut loc chiar în toamna anului trecut, atunci când foștii premieri Adrian Năstase – care a condus Guvernul în perioada decembrie 2000 – decembrie 2004 – și Viorica Dăncilă – care s-a aflat în fruntea Executivului în perioada ianuarie 2018 – noiembrie 2019 – au fost prezenți la Beijing, cu ocazia unei parade militare organizate de Xi Jinping pentru a marca 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Controversa a izbucnit pe 3 septembrie 2025, atunci când cei doi foști demintari români au apărut într-o fotografie oficială alături de lideri internaționali precum Vladimir Putin sau Kim Jong Un.

Imaginea a provocat reacții vehemente în spațiul public România, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al orientării euroatlantice asumate de liderii de la București.

Relația dintre Europa și China. O preocupare a celor mai influenți lideri de pe bătrânul continent

Pe de altă parte, în perioada recentă, mai mulți reprezentanți de frunte ai statelor europene au contribuit activ la consolidarea parteneriatului diplomatic și economic cu China.

Printre principalele obiective urmărite de aceștia, se numără relansarea relațiilor comerciale și atragerea investițiilor chineze, consolidarea autonomiei strategice europene, respectiv menținerea dialogului cu președintele Xi Jinping, în contextul gestionării conflictelor internaționale.

În februarie 2026, Friedrich Merz a efectuat prima vizită oficială în calitate de cancelar al Germaniei. Acesta a declarat că statul german dorește aprofundarea parteneriatului strategic cu China și că susține dialogul deschis cu Xi Jinping.

De asemenea, Merz a afirmat că, într-o lume tot mai turbulentă și interconectată, China și Germania trebuie să-și consolideze comunicarea strategică și încrederea reciprocă.

În luna decembrie a anului trecut, președintele francez Emmanuel Macron a efectuat, la invitația lui Xi Jinping, o vizită oficială de trei zile în China.

Președintele francez a solicitat Chinei să contribuie la obținerea unui armistițiu în Ucraina, inclusiv printr-un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii critice.

Macron a cerut creșterea investițiilor chineze în Europa și, în special, în Franța, iar Xi a pledat pentru independența strategică a Franței și pentru dezvoltarea relației bilaterale.

Ursula von der Leyen solicită o relație mai echilibrată între Europa și China / Keir Starmer, beneficii majore pentru Marea Britanie după întâlnirea cu Xi Jinping

În iulie 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Consiliului European, António Costa, au participat la cel de-al 25-lea summit UE-China, organizat la Beijing. 

Cele două părți au discutat despre cooperarea climatică și problemele geopolitice, iar Ursula von der Leyen a solicitat o relație economică mai echilibrată, bazată pe reciprocitate.

Nu în ultimul rând pe lista exemplelor se află și fostul premier al Marii Britanii, Keir Starmer, care, la începutul acestui an, a efectuat prima vizită a unui premier britanic pe teritoriu chinezesc după anul 2018.

Înaintea vizitei, guvernul britanic a anunțat intenția de a construi o relație mai strategică, consecventă și pragmatică cu China, iar, la întâlnirea din data de 29 ianuarie, Starmer și Xi au convenit asupra unei relații strategice pe termen lung, bazată pe cooperare în domeniile de interes comun și dialog deschis în privința dezacordurilor.

Vizita s-a încheiat cu rezultate economice extrem de importante pentru Guvernul britanic: 2,2 miliarde de lire sterline în contracte de export, 2,3 miliarde de lire sterline în câștiguri de acces pe piață și investiții de sute de milioane de lire sterline în industria de energie, în industria farmaceutică, în tehnologie sau în comerț.

De asemenea, China a redus taxa vamală la importul de whisky britanic, în special Scotch, de la 10% la 5%. Beneficiul pentru economia Marii Britanii este estimat la 250 de milioane de lire, în următorii cinci ani.