Ucraina instalează adăposturi mobile la frontiera cu România. Măsura, luată după intensificarea atacurilor cu drone
Ucraina vrea să instaleze, până la sfârșitul anului 2026, adăposturi mobile la toate punctele de trecere a frontierei cu România, Polonia și Republica Moldova, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii de frontieră. Uniunea Europeană va contribui financiar la achiziționarea acestor structuri de protecție.
Anunțul a fost făcut de Serhi Derkaci, prim-adjunctul ministrului ucrainean pentru reconstrucție, infrastructură și transport. Oficialul a explicat că principala problemă pentru respectarea termenului nu o reprezintă finanțarea, ci capacitatea producătorilor de a livra suficiente adăposturi într-un interval atât de scurt.
”Sperăm ca, până la sfârșitul acestui an, să asigurăm cu adăposturi toate punctele de trecere. Singura problemă care apare este producția”, a declarat Derkaci.
Potrivit oficialului ucrainean, cererea pentru astfel de structuri este foarte mare, în condițiile în care numeroase obiective din Ucraina au nevoie în prezent de spații de protecție.
UE va plăti adăposturile pentru aproximativ o treime dintre punctele de frontieră
Agenția pentru Reconstrucție, instituția responsabilă de infrastructura punctelor de trecere, lucrează deja cu producătorii pentru achiziționarea și amplasarea adăposturilor. Kievul a cerut și sprijin financiar din partea Uniunii Europene, iar răspunsul a fost pozitiv.
Derkaci susține că există deja confirmarea că fonduri europene vor putea fi utilizate pentru achiziționarea adăposturilor necesare pentru aproximativ o treime dintre punctele de trecere a frontierei.
”Ne-am adresat UE pentru a asigura punctele de trecere cu adăposturi. Și avem deja certitudinea că, practic, pentru aproximativ o treime dintre punctele de trecere, UE ne va sprijini în achiziționarea adăposturilor. Avem deja confirmarea din partea unui proiect internațional – finanțat din fonduri ale Uniunii – că există aprobarea UE pentru alocarea de fonduri necesare achiziționării unui anumit număr de adăposturi”, a declarat oficialul.
De asemenea, autoritățile de la Kiev vor să creeze, în paralel, o rezervă de construcții modulare care să poată fi folosite de polițiștii de frontieră și de vameși în cazul în care infrastructura unui punct de trecere este lovită. Scopul este ca activitatea la frontieră să poată fi reluată rapid după un atac.
Derkaci a dat exemplul unui punct de trecere din regiunea Odesa, unde controlul la frontieră a fost reluat în numai 24 de ore. Autoritățile au reușit acest lucru folosind construcții modulare care fuseseră pregătite inițial pentru o altă locație și care au fost mutate imediat după atac.
Potrivit lui Derkaci, patru puncte de trecere din regiunea Odesa au fost afectate în acest an de atacuri rusești: trei de la granița cu Republica Moldova și punctul de trecere cu feribotul Orlivka, situat la frontiera cu România.
Punctul Orlivka, de la granița cu România, a fost atacat
Orlivka asigură legătura peste Dunăre dintre Ucraina și România și a fost vizat de atacuri rusești în luna septembrie. Situația a determinat autoritățile ucrainene să caute soluții prin care infrastructura de frontieră să poată continua să funcționeze chiar și după lovituri.