Vârstele la care creierul nostru se schimbă. Adolescența neuronală durează până la 32 de ani
Creierul uman trece prin câteva majore de dezvoltare și transformare, cu momente-cheie surprinzător de bine conturate la vârstele de 9, 32, 66 și 83 de ani, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Cambridge.
Conform oamenilor de știință, creierul își reorganizează constant conexiunile neuronale, dar nu într-un ritm liniar, ci în etape distincte, cu schimbări bruște de „configurație”. Acestea sunt:
- Copilărie: de la naștere până la 9 ani
- Adolescență: 9 – 32 de ani
- Maturitate: 32 – 66 de ani
- Îmbătrânire timpurie: 66 – 83 de ani
- Îmbătrânire târzie: după 83 de ani
Autorul principal al studiului, Dr. Alexa Mousley, spune: „creierul se rescrie continuu, întărind și slăbind conexiuni”, iar vârstele identificate ies în evidență „surprinzător de clar” în date, scrie BBC.
Creierul rămâne în adolescență neuronală până la debutul vârstei de 30 de ani
Una dintre cele mai importante concluzii a studiului este aceea că adolescența neuronală se încheie abia în jurul vârstei de 32 de ani, perioadă în care creierul atinge vârful de eficiență. Este și singurul interval în care rețeaua neuronală devine tot mai eficientă, fapt care explică și performanța maximă a funcțiilor cognitive la începutul maturității.
De asemenea, tot în această etapă se înregistrează și cel mai mare risc de apariție a tulburărilor de sănătate mintală.
Faza de maturitate, între 32 și 66 de ani
Faza de maturitate este între 32 și 66 de ani. Aceasta este cea mai lungă și stabilă perioadă. Deși schimbările sunt mai lente, eficiența creierului începe să scadă treptat, un proces care reflectă și „platoul” observat în inteligență și personalitate.
Începând cu vârsta de 66 de ani, creierul intră într-o fază de îmbătrânire timpurie, în care rețelele neuronale tind să se fragmenteze în regiuni mai specializate. Este, de asemenea, și perioada în care apar mai frecvent hipertensiunea și primele semne ale demenței.
După 83 de ani, modificările continuă, devenind tot mai accentuate, cu toate că datele sunt mai limitate, din cauza dificultății de a găsi persoane foarte vârstnice cu creier sănătos pentru scanări.
Prof. Tara Spires-Jones, expert în neuroștiințe la Universitatea Edinburgh, numește acestă cercetare „o descoperire foarte interesantă”, însă avertizează că nu toate persoanele vor experimenta schimbările la aceleași vârste.
Acest studio a fost realizat pe aproximativ 4.000 de persoane cu vârste de până la 90 de ani și a fost publicat în revista Nature Communications.
Autorul recomandă: