VIDEO | Klaus Iohannis, despre nivelul la care a ajuns inflația în România: Toate crizele au o singură cauză – războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Trebuie să fim un pic mai atenți pentru ce cheltuim, cât cheltuim
Președintele Klaus Iohannis a spus, joi, referitor la nivelul la care a ajuns inflația în România că „toate crizele au o singură cauză – războiul lui Putin împotriva Ucrainei”.
Președintele României a fost întrebat dacă Guvernul a luat cele mai bune decizii pentru a preîntâmpina creșterea inflației.
„Dați-mi voie să răspund într-un cadru un pic mai larg: Inflația este doar un factor, un răspuns simplu: Da, am toată încrederea că Guvernul a luat și va lua măsurile care se impun. Dar de ce am ajuns aici? Nu pentru că cineva a lucrat prost sau nu și-a făcut treaba. Aceste lucruri și crizele care urmează, pentru că specialiștii spun că vor continua, pe plan global, toate acestea au o singură cauză: Războiul lui Putin împotriva Ucrainei.
Problema nu este una românească, este una globală. Și în SUA inflația se apropie de 10%. În țările din Europa e la fel de mare. Și aseară am avut o discuție cu premierul, mi-a prezentat măsurile pe care le pregătesc ei. Să fim realiști. Crizele nu se vor termina mâine, vor continua. În unele situații se găsesc anumite soluții, dar nu este cazul să aruncăm vina asupra Guvernului, Parlamentului, clasei politice. Vinovat este Putin care a declanșat acest război împotriva Ucrainei. Pentru români este important să știe că acest Guvern își dă silința și a găsit soluții bune”, a explicat, joi, Klaus Iohannis, citat de G4Media.
Șeful statului îi sfătuiește pe români să „fie un pic mai atenți pentru ce cheltuiesc, cât cheltuiesc”.
„Eu cred că este o încercare grea prin care trecem, de-asta am făcut remarcile pe care le-am făcut, toată lumea le va resimți. Plătim mai mult pentru benzină, alimente, trebuie să fim un pic mai atenți pentru ce cheltuim, cât cheltuim. Guvernul lucrează la scheme de compensare, se discută despre anumite compensări și la pensii, salarii, trebuie să fim conștienți că acest război va crea crize. În perioade de criză trebuie să judeci de două ori ce faci, cum cheltui bani”, a spus Iohannis, citat de sursa menționată.
El a mai spus că „ne împrumutăm mai scump, la inflație mai mare care a apărut de la prețuri crescute, toate venind de la războiul lui Putin”.
„Dacă cineva caută vinovat e ușor de identificat, se numește Putin și Federația Rusă. Guvernul încearcă să atenueze acest impact. Inflația crescută înseamnă că ne împrumutăm mai scump. Guvernul a găsit soluțiile la acest moment. Nu se poate cineva să se aștepte ca la inflație de 13% să ne împrumutăm ca înainte. Situația în care ne aflăm este de război, de criză. Nu încercați să căutați vinovați în Parlament, Guvern, clasa politică. Și dacă se termină mâine războiul, crizele nu se termină mâine, aceste crize se vor prelungi, vor fi situații destul de complicate și este bine să fim conștienți de acest lucru”, a explicat șeful statului.
Inflația a urcat la aproape de 14% în aprilie față de anul trecut. Cea mai mare scumpire este la gaze, cu peste 85%
Inflația este foarte aproape de pragul de 14% în aprilie, după ce luna trecută abia depășise 10%, față de aceleași luni ale anului trecut, conform datelor oficiale publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), ritm previzionat și de Banca Națională a României (BNR).
Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 13,8 % în luna aprilie 2022, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, crescând astfel cu 3,6% față de nivelul de luna anterioară. Cele mai mari scumpiri au fost la gaze, energie electrică și combustibili.
Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2022, comparativ cu luna martie 2021, a ajuns la un nivel de două cifre, respectiv de 10,2%.
Evoluția din ultima lună
INS a publicat miercuri datele privind indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional, dar și indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – care este un indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE.
Datele centrizate ale INS arată că preţurile de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022 au crescut cu 3,7% (față de 1,9% în luna anterioară), iar rata inflaţiei de la începutul anului, în aprilie față de decembrie 2021 a fost de 7,9% – (față de 4% în martie 2022 comparativ cu decembrie 2021)
De la an la an, rata anuală a inflaţiei în luna aprilie a fost de 13,8, comparativ cu aprilie 2021 (față de 10,2 în martie și 8,5%, în februarie)
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni – respectiv mai 2021 – aprilie 2022, față de mai 2020 – aprilie 2021 – a fost de 7,4%, comparativ cu 6,5% în intervalul precedent – (aprilie 2021 – martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 – martie 2021).
În ceea ce privește indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE – în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022 este 102,37%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 11,7%, iar rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) determinată pe baza IAPC este 6,4%.
Cu o lună înainte, în luna martie 2022 comparativ cu luna februarie 2022 indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) era de 101,95%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,6%, iar rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 – martie 2021) determinată pe baza IAPC este 5,6%.
Topul scumpirilor
Absolut toate produsele și serviciile s-au scumpit față de anul trecut.
Cele mai mari creșteri ale prețurilor de consum au fost, în aprilie 2022, față de aprilie 2021, la marfuri alimentare, de 13,54% (în creștere de la 11,2% din martie), urmate de mărfuri nealimentare, de 16,35% față de 11,86% în martie) și servicii, de 7,11% (față de 6,53% în martie).
Cea mai mare scumpirea a fost, și în aprilie de la an la an, la gaze, dar cu un procent aproape dublu față de martie, respectiv de 85,27%, față de 46,49% kuna anterioară, când s-au luat în considerare prevederile primei ordonanțe pentru prețurile la gaze și energie, care a expirat la finalul lunii martie, OUG nr.118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece.
Conducerea BNR explica, marți, când a majorat din nou rata dobânzii de politică monetară că România se va confrunta cu scumpiri puternice, de două cifre, și în următorul an, estimând că rata anuală a inflației își va accentua creșterea în perioada următoare și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023.
„Astfel, rata anuala a inflației este așteptată să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de bază și în condițiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule. Prin urmare, dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei”, preciza, marți, conducerea BNR.
„Determinante pentru noua perspectivă a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate ale prețurilor alimentelor procesate și combustibililor, precum și ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, al căror impact inflaționist va fi însă atenuat substanțial până în martie 2023 de schemele de plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii casnici, dar se va evidenția pregnant ulterior, contrabalansând parțial și temporar influențele de sens opus venite din efecte de bază și din corecții probabile ale cotațiilor mărfurilor energetice”, potrivit conducerii băncii centrale.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) estima, în 5 aprilie, când a decis o nouă majorare a dobânzii-cheie, începând din 6 aprilie, că, „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei”.