Inflaţia a ajuns la un nivel record pentru ultimii 20 de ani. Analist financiar: „Pensionarii și familiile cu copii sunt cele mai afectate”

Inflaţia a ajuns la un nivel record pentru ultimii 20 de ani, în România. Preţurile din energie au explodat, iar gazele costă aproape dublu faţă de primăvara trecută şi au creat un efect de domino. Inflaţia a ajuns, în luna aprilie, la un nivel pe care nu l-am mai atins din 2003. 

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).

„Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este 7,4%”, se spune în comunicatul INS.

PRECIZĂRI Hidro Prahova transmite că problemele legate de calitatea apei din trei localități nu sunt recente:”Persistă de luni sau ani”

16:34

ACTUALITATE Un francez stabilit în Brașov se plânge de prețurile din România: „Mă gândesc serios să mă întorc în țara mea”

16:29

Gazele s-au scumpit cu 85%, iar la alimentele de bază preţurile au crescut, în medie, cu 20 de procente. Efectele scumpirilor din energie şi cele ale combustibililor se văd tot mai mult.

Cea mai ieftină motorină costă acum 8 lei şi 70 de bani, cu 36% mai mult decât în urmă cu un an. Un plin de carburant depăşeşte 400 de lei.

Aproape orice costă tot mai mult. Biletele de avion sunt mai scumpe cu aproape 20%, notele de plată la restaurant cu 9%, iar serviciile cu peste 7%. Astfel, tot mai mulţi români încep să tragă maşinile pe dreapta și redescoperă acum transportul în comun, dar își amână și vacanţele sau renunţă la ieşirile la restaurant.

Scumpirea energiei nu i-a afectat foarte mult pe consumatorii casnici, în condiţiile în care s-a aplicat o schemă de plafonare. Mai greu a fost pentru industrie şi producători.

Iar asta s-a văzut în preţul alimentelor, care a crescut cu 13,5%, într-un an. Coşul de cumpărături este din ce în ce mai gol, după ce un kilogram de cartofi costă cu 40% mai mult decât anul trecut. Creşteri de peste 20% sunt şi la ulei, mălai, făină, dar şi legume.

Un român câştigă, în medie, 3.700 de lei pe lună şi deşi salariul net a crescut, nu e suficient cât să acopere inflaţia. O treime din această sumă se duce pe alimente şi băuturi nealcoolice.

Încă 16%, adică aproape 600 de lei, pentru utilităţi şi combustibili, iar 8% reprezintă cheltuielile pe alcool şi tutun.

Inflaţia scade valoarea banilor

Românii care câştigă salariul minim vor pleca cu mai puţine cumpărături din piaţă. faţă de primăvăra trecută. pentru că cei 1.550 de lei valorează acum puţin peste 1.300, relatează observatornews.ro.

La un coş de 100 de lei, de exemplu, vor trebui să renunţe la un kilogram de roşii, de exemplu, sau la jumătate de kilogram de brânză ca să acopere cei 14 lei „înghiţiţi” de inflaţie.

„Pensionarii, familiile cu copii sunt cele mai afectate pentru că, pentru ei, inflaţia este percepută undeva la 30-40%”, a declarat analistul financiar Adrian Negrescu.

Banca Naţională a României (BNR) încearcă să tempereze creşterea inflaţiei, majorând dobânda cheie, de la 3 la 3,75%, dar asta se traduce prin credite mai mari pentru toată lumea, inclusiv pentru investitori, care ar putea ocoli România.

„Acum nu mai avem prietenul nostru dintotdeauna, creşterea economică. Consumul privat se reduce dramatic, cam 3%, cel guvernamental şi mai mult. Statul se va împrumuta mai scump, deja se împrumută mai scump pe termen lung, dar şi noi ne împrumutăm foarte scump şi Robor-ul se vede imediat. Ieri era 5,21, probabil după citirea de acum o să fie şi mai mare”, a afirmat Adrian Mitroi, profesor de economie.

Adrian Negrescu precizează că „sunt deja 700.000 de împrumuturi care sunt neplătite de o lună de zile. Probabil rata creditelor neperformante va creşte spre 9.9%, noi, în prezent, aflându-ne la 3,3%”.