#euromania. WINKLER, eurodeputat UDMR: Munca în PE presupune adaptarea la realitățile globale, uneori VIOLENTE

Redactor:
Vasile Magradean
#euromania. Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR) a vorbit, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre munca din PE, spunând că presupune un proces continuu de învățare și de adaptare la realitățile globale, uneori violente. La rândul său, parlamentarul european Daniel Buda a vorbit despre realizări și obiective. Vezi ce își propun cei doi europarlamentari în cazul unui nou mandat.

Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR) candidează pentru al treilea mandat în Parlamentul European ca reprezentant al minorității maghiare din România, acesta susținând, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că cele mai mari satisfacții ca politician în politica europeană le-a avut în momentul în care a reușit să contribuie la crearea a ceva nou, eficient și mai bun decât ce a existat înainte.

Winkler a muncit în Parlamentul European într-o strânsă legătură cu grupurile parlamentare ale UDMR din Parlamentul României, cu aleșii locali, cu organizațiile de femei și de tineret, dar s-a implicat și în sprijinirea inițiativei cetățenești europene MinoritySafePack, care are aceleași obiective ca UDMR, privind drepturile minorităților naționale. De asemenea, eurodeputatul a susținut și apărat și interesele industriei siderurgice din România și ale întreprinderilor mici și mijlocii.

Redăm integral interviul:

MEDIAFAX: Ce face un europarlamentar timp de cinci ani?

Iuliu Winkler: Muncește. Iar pentru a obține rezultate ai nevoie de experiență, cunoștințe, efort susținut, creativitate, inițiativă, curaj. Munca în Parlamentul European (PE) presupune și un permanent proces de învățare, dar și de adaptare la realitățile globale care, azi, sunt supuse unor schimbări rapide, continue și, uneori, chiar violente. Dacă vrei cu adevărat să performezi în beneficiul cetățenilor care ți-au acordat încrederea, atunci ideal este să alegi să muncești în comisiile parlamentare în care îți poți fructifica experiența și cunoștințele. Este important și devotamentul pe care îl ai pentru comunitatea ta. De fapt, acest devotament este reperul întregii activități parlamentare. Apoi, în munca parlamentară nu poți să obții rezultate consistente de unul singur. Munca în echipă este esențială. Chiar dacă mulți se lasă mânați de orgoliu pe drumul individualismului, experiența mi-a arătat că, de fapt, rezultatele durabile se obțin în echipă. Eu am muncit aflându-mă într-o strânsă legătură cu grupurile parlamentare ale UDMR din Parlamentul României, cu aleșii locali, cu organizațiile noastre de femei, tineret etc. Creativitatea, curajul și inițiativa le dovedești atunci când te străduiești să creezi ceva nou. Cele mai mari satisfacții ca politician în politica europeană le-am avut atunci când am reușit să creez sau să contribui la crearea a ceva nou, eficient și mai bun decât ce a existat înainte. Mă gândesc, de exemplu, la participarea și contribuția pe care am avut-o în definitivarea programului „Erasmus pentru tineri întreprinzători”.

Sau la susținerea pe care am acordat-o, de la bun început, Programului „Protectorii Patrimoniului – Adoptă un Monument”. Pornit din Transilvania, acest program a ajuns, în 2018 – Anul Patrimoniului Cultural European – să fie recunoscut ca un exemplu de bune practici în UE. Am văzut potențialul instrumentului democratic european care este Inițiativa Cetățenească Europeană și faptul că poate fi pus în slujba comunității mele și a tuturor comunităților minorităților naționale autohtone din UE. Astfel, curajul și creativitatea și-au spus cuvântul atunci când am început schițarea ICE Minority SafePack. Amintesc aici și reglementarea europeană în domeniul mineralelor care provin din zonele de conflict – Conflict Minerals Regulation – la care am lucrat trei ani. În curs de implementare, regulamentul a devenit deja standard la nivel global în domeniul dezvoltării durabile și al lanțurilor sustenabile de aprovizionare cu resurse minerale.

MEDIAFAX: Ce proiecte ați avut, care au fost rezultatele concrete ale proiectelor dumneavoastră?

Iuliu Winkler: Am vorbit deja despre câteva dintre proiectele la care am lucrat în acești ultimi ani. Aș aminti însă faptul că anduranța și creativitatea trebuie să le folosești din plin în munca din comisiile parlamentare. Aici se află primele redute de unde tu, ca europarlamentar, veghezi și aperi interesele comunității pe care o reprezinți, interesele țării tale. O parte importantă din activitatea mea parlamentară s-a desfășurat în Comisia pentru comerț internațional, INTA, unde sunt și vicepreședinte, dar și raportor permanent în dosarele care vizează China. Mi-am asumat misiunea de a milita pentru o distribuire echitabilă a beneficiilor comerțului internațional în statele și regiunile UE. De altfel, agenda Comisiei INTA a cuprins în acești ani numeroase subiecte sensibile – CETA, TTIP, Acordul cu Japonia, recunoașterea statului de economie de piață pentru China – iar multe chiar acute, cum este Brexit-ul.

În ultimii ani, UE și-a intensificat eforturile în procesul de reformare a sistemului multilateral de comerț bazat pe reguli și a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care trebuie să devină o organizație modernă, adaptată realităților din secolul 21, a piețelor globalizate și a noilor actori. Am participat la întâlnirile și discuțiile ministeriale ale OMC organizate bianual, dar și la Conferința parlamentară a G20 de la finalul anului trecut. Am acționat la nivel parlamentar pentru contracararea tendințelor protecționiste din comerțul global. Dacă tot vorbim de proiecte, unul drag mie este legat de tineri. Întotdeauna am considerat că deciziile politice trebuie luate având în centrul atenției tinerii și copiii. Pentru orice comunitate, tinerii, reprezintă certitudinea continuității. De-a lungul ambelor mandate am susținut inițiativele europene destinate tinerilor, fie că vorbim de „Garanția pentru tineret”, menită să combată șomajul în rândul tinerilor, de majorarea bugetului pentru Erasmus+, sau de creșterea bugetului destinat Programului „Erasmus pentru tineri întreprinzători”.

Am o colaborare strânsă cu organizația tinerilor maghiari din Transilvania – MIÉRT – cu Uniunea Liceenilor Maghiari din România – MAKOSZ , dar și cu YEPP – organizația de tineret a PPE, și le sprijin inițiativele. De altfel, în colaborare cu MIÉRT am continuat programul de stagiaturi în cadrul biroului parlamentar de la Bruxelles și i-am susținut pe aceștia să participe la întâlnirile tineretului la nivel european. Împreună cu cele două organizații, MIÉRT și MAKOSZ, am realizat anul trecut o campanie dedicată #DiscoverEU 2018, la finalul căreia patru tineri care au câștigat bilete de transport cu trenul în Europa au beneficiat din partea mea de burse care să le asigure cazarea și masa în această aventură europeană. Am finalizat, împreună cu cele două organizații de tineret, și competiția pentru #DiscoverEU 2019. Împreună cu organizația tinerilor maghiari din Cluj am organizat un stagiu intensiv de pregătire la Bruxelles în cadrul căreia studenți au avut ocazia de a lua contact cu instituțiile europene și reprezentanți ai acestora.

MEDIAFAX: Cum v-ați implicat în Parlamentul European pentru promovarea interesele României? Ce ați obținut?

Iuliu Winkler: UDMR este preocupată de găsirea celor mai eficiente instrumente atât la nivel național, dar și european pentru fortificarea comunității noastre. Ne dorim o comunitate maghiară prosperă și puternică și suntem conștienți că aceste deziderate se pot împlini într-o societate care în ansamblul ei se află pe un curs ascendent din punct de vedere al modernizării și dezvoltării. Munca noastră la București, dar și la Bruxelles, presupune identificarea mijloacelor care să sprijine dezvoltarea comunității noastre. În consecință, Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Cadrul Financiar Multianual au reprezentat, în munca mea parlamentară, domenii de interes prioritar. În Comisia REGI am sprijinit sau am contribuit, alături de colegii mei, cu amendamente la rapoartele și inițiativele legislative care să sprijine aceste obiective. Am susținut poziția UDMR, în cadrul dezbaterilor pentru Multiannual Financial Framework (MFF) post 2020 – bugetul multianual european, de păstrare sau chiar majorare a alocărilor financiare pentru țara noastră în cadrul Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune. Mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la eficiența României în absorbția de fonduri europene și, cu fiecare ocazie, m-am pronunțat pentru reducerea birocrației și a centralizării excesive care sufocă și blochează cheltuirea eficientă a finanțărilor europene.

În contextul în care piața europeană suferă din cauza distorsiunilor provocate de supraproducția de oțel și produse finite din China, dar și de pe urma amenințărilor venite din partea SUA, am susținut și apărat interesele industriei siderurgice din România. Am continuat să sprijin un acces mai facil al IMM-urilor europene pe piața globală. Am susținut și votat noul regulament antidumping și anti-subvenții al UE care cuprinde măsuri esențiale ce vin în susținerea economiei din România.

De asemenea, am lucrat în vederea consolidării relațiilor UE-Republica Moldova și sprijinirii parcursului european al Republicii Moldova în cadrul mai larg oferit de Parteneriatul Estic. În mandatul precedent am fost coordonatorul în INTA al Grupului de monitorizare a Republicii Moldova, iar în cel actual mi-am asumat rolul de raportor alternativ. Am fost raportor alternativ în 4 rapoarte parlamentare care au vizat Republica Moldova și m-am numărat printre inițiatorii a două rezoluții parlamentare pe acest subiect. IMM-urile reprezintă motorul economiei UE și acestea trebuie să rămână puternice, competitive și inovatoare. În UE, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură locuri de muncă pentru 67 % din forța de muncă din sectorul privat, reprezentând peste 99 % din totalul întreprinderilor la nivelul UE, angajând peste 90 de milioane de persoane în Europa. Împreună cu colegi din PE am susținut inițiative și am depus amendamente care să vină în sprijinul sectorului european al IMM, și punctual am susținut interesele IMM-urilor și ale industriei din România.

Sunt membru al Intergrupului pentru IMM-uri – SME Intergroup – din Parlamentul European, din care fac parte parlamentari interesați de eficientizarea și promovarea politicilor europene în vederea dezvoltării sectorului IMM, și sunt prim-vicepreședinte al SME Europe, asociația economică a Partidului Popular European. Împreună cu SME Europe, am organizat, în 2016, la Sibiu, sub înaltul patronaj al comisarului european Elzbieta Bienkowska, o conferință economică care a avut ca temă regândirea unei politici moderne pentru IMM-urile europene. Iar în 2018, tot cu SME Europe, având ca partener Universitatea de Vest, am organizat o conferință similară la Timișoara. Tot împreună cu SME Europe am realizat o publicație care promovează potențialul economic al Transilvaniei și care a fost diseminată la evenimente de profil care au avut loc în Belgia, Olanda sau Germania. Sunt într-un dialog permanent cu asociațiile reprezentative ale întreprinzătorilor de acasă, lucru esențial pentru a afla inițiativele sau dificultățile cu care aceștia se confruntă din perspectiva legislației europene, dar și pentru a-i informa cu privire la tendințele care se manifestă la nivelul instituțiilor europene.

MEDIAFAX: Ați reprezentat și interesele comunității maghiare din România în PE? Cu ce rezultate?

Iuliu Winkler: În privința protecției minorităților naționale autohtone, UE se confruntă cu o dilemă generată de prevederile Tratatului de la Lisabona și de criteriile de la Copenhaga referitoare la aderarea noilor state membre. Conform Tratatului de la Lisabona, protecția minorităților naționale este competența statelor membre. În aceleași timp, prin criteriile de la Copenhaga, UE intervine în acest domeniu și impune protecția minorităților naționale ca principiu fundamental în vederea aderării. Astfel, s-a născut dilema de la Copenhaga. Înainte de aderare, UE monitorizează respectarea drepturilor minorităților naționale și utilizează criterii pe care viitoarele state membre trebuie să le îndeplinească, iar după aderare, aceste criterii pur și simplu dispar, iar UE lasă protejarea minorităților naționale autohtone doar în sarcina statelor membre. Noi, reprezentanții minorităților naționale în PE, dorim să eliminăm acest dublu standard.

Pentru aceasta, UDMR a acționat pe două planuri. În primul rând pe plan politic în PE, unde am inițiat și am sprijinit adoptarea unor hotărâri care detaliază problematica drepturilor minorităților naționale, a protecției acestora și a responsabilităților pe care UE trebuie să și le asume în acest domeniu. Iar în planul acțiunii civice, UDMR a fost inițiatorul ICE Minority SafePack, care a obținut peste 1,3 milioane de semnături din toate statele membre ale UE. Cetățenii semnatari ai inițiativei au legitimat acțiunea noastră politică din PE. UDMR este conștientă că mai avem drum de parcurs până la atingerea obiectivelor noastre în această problemă. Obiectivele cuprinse în Minority SafePack sunt aceleași pentru care UDMR militează de 30 de ani: exercitarea fără îngrădiri a drepturilor lingvistice; asigurarea educației în limba maternă la toate nivelurile; asigurarea folosirii limbii materne în toate domeniile vieții publice acolo unde comunitatea maghiară reprezintă un procent semnificativ din populația locală; asigurarea drepturilor culturale; păstrarea tradițiilor; păstrarea identității și folosirea neîngrădită a simbolurilor care sunt parte integrantă a identității comunității. Viziunea noastră despre viitor este aceea a unei Uniuni Europene puternice, care nu se teme de minoritățile naționale, ci le protejează deoarece acestea sunt o bogăție a UE și nu un factor de risc.

MEDIAFAX: Cât este de important rolul PE? Poate influența luarea unor decizii în statele membre ale UE?

Iuliu Winkler: PE este singurul organism al UE ales în mod democratic prin vot direct de cetățenii europeni din toate statele membre. Este parte în mecanismul de codecizie al UE alături de Comisie și Consiliu și își exercită această responsabilitate prin mecanisme specifice de colaborare cu parlamentele naționale. Deci, PE are un rol important, iar acesta i-a fost extins și consolidat permanent în ultimele decenii, ultimul pas major în acest sens fiind făcut prin Tratatul de la Lisabona. Deși nu are putere legislativă, PE, ales direct și reprezentând cetățenii, este forul esențial al democrației europene.

Daniel Buda: Câtă vreme ai ales de bună voie să activezi în spațiul public nu îți mai aparții ție, ci slujbei pe care o ai

La rândul său, europarlamentarul PNL Daniel Buda, a declarat pentru MEDIAFAX, că își dorește un nou mandat în Parlamentul European pentru a continua proiectele începute care vizează problemele fermierilor și absorbția fondurilor europene, conștient fiind că atâta vreme cât a ales de bună voie să activeze în spațiul public, aparține slujbei pe care o are.

 

Daniel Buda a declarat că activează în trei comisii din cadrul PE, și anume Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI), Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI).

„Per ansamblu, în mandatul de patru ani în PE, am avut câteva obiective foarte clare, de a încerca să simplificăm legislația la nivel european astfel încât fermierii români și europeni să beneficieze de o legislație mai simplă în ceea ce înseamnă activitatea lor de zi cu zi, pe absorbția fondurilor europene, fie că discutăm de plățile directe, fie alte investiți care urmează să fie făcute în fermele lor. De asemenea, pe partea de dezvoltare regională am pus în regulamente sau în documentele dezbătute prevederi care să le facă și primarilor viața mai ușoară din perspectiva absorbției fondurilor europene și a simplificării procedurilor actuale. Mai mult, am făcut pași importanți în ceea ce înseamnă prevederea la nivel de legislație europeană a imposibilității statelor membre să adauge condiționalități suplimentare, peste cele venite de la UE, pentru că, din păcate, nu de puține ori, dacă avem de la UE 2-3 condiționalități stabilite pentru absorbția fondurilor europene, iată că vine România și mai pune altele în plus pe care nimeni nu le înțelege”, a spus eurodeputatul liberal.

Acesta a precizat că în mandatul său a reușit să aducă la Cluj-Napoca membrii Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, care au avut ocazia să constate la fața locului ce înseamnă România, menționând că nu înțelege de ce țara noastră funcționează pe același sistem administrativ din perioada comunistă, deși acesta nu mai este adaptat noilor realități de la nivelul UE.

„De asemenea, am avut vizita comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, la Cluj-Napoca și în regiune, având împreună cu comisarul european Corina Crețu o dezbatere pe politicile la nivel european. Este foarte important faptul că Phil Hogan a reușit să vină în România și să vadă la firul ierbii ce înseamnă sectorul agricol din țara noastră, cu avantaje și dezavantaje, cu nevoile acestui sector, astfel încât, odată întors la Bruxelles să știe ce modificări se impun pentru a avea fermieri și consumatori fericiți și mulțumiți și produse ieftine și de calitate”, a explicat Buda.

În urma activității desfășurate, acesta a reușit să pună pe masa Comisiei Europene nevoia României de a avea mai mulți ani prin Politica Agricolă Comună, astfel că s-a înregistrat o creștere de la 11 miliarde de euro la 13,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă bani mai mulți pentru plățile directe în agricultură.

„Obiectivul pe care mi l-am propus a fost atins, acela de a crește gradul de convergență al fermierilor din România la nivel european. Se pune și problema performanței pe care fermierii trebuie să o aibă în agricultură, nu este suficient ca cineva să primească bani ci și să facă performanță. Am avut campanii publice legate de nevoia de asociere a fermierilor din România în acele structuri asociative astfel încât să își pună împreună capacitățile de producție, pe de-o parte, în așa fel încât să facă procesare și vânzare. Pentru că fără să se încheie acest lanț – producție, procesare, desfacere, nu poți avea fermieri apărați de fluctuațiile care pot apărea”, a subliniat eurodeputatul clujean.

Daniel Buda a desfășurat mai multe campanii publice, printre altele și „Mănânci produse românești, mănânci sănătos”, precizând despre aceasta că este o chestiune pe care românii trebuie să o înțeleagă și anume că ori de câte merg la un magazin și își cumpără un produs alimentar care nu este produs în România, nu fac altceva decât să bage bani în buzunarul fermierilor din străinătate, ceea ce contribuie la dezvoltarea sectorului zootehnic sau agricol din alte state.

„Pe de altă parte, produsele românești sunt mult mai sănătoase, sunt de mai bună calitate decât cele care provin din străinătate. A fost o întreagă dezbatere la nivel european legată de standardele duble de calitate ale unor produse care vin în România din străinătate și, datorită imposibilității românilor de a-și fertiliza și chimiza foarte mult producțiile, avem de-a face cu produse ecologice, mai bune. Am fost raportor pe furajele medicamentate unde am reglementat împreună cu colegii din PE consumul de astfel de furaje de către animale, aspect care pare, la prima vedere, greu de înțeles pentru omul de rând, dar care este unul extrem de important. Discutăm despre o rezistență sporită a omului la antibiotice și la alte medicamente generată de consumul de carne de la animale care, la rândul lor, au fost tratate cu tot felul de substanțe medicamentate care au creat o rezistență omului și i-au afectat sănătatea”, a menționat Buda.

În ceea ce privește importanța sectorului agricol la nivel european, eurodeputatul a susținut că, indiferent dacă vorbim de profesori, de doctori, de avocați sau de politicieni, „fiecare mănâncă de trei ori pe zi, or asta înseamnă că trebuie să aibă ce pune pe masă”.

De asemenea, Daniel Buda a fost raportor în comisia REGI pe mai multe teme, printre care creșterea vizibilității investițiilor făcute cu fonduri europene, totul pornind de la o idee de-a sa de a veni cu un astfel de raport post Brexit, după ce a constatat că cea mai mare susținere a ieșirii Marii Britanii din UE a fost în regiunile cu cele mai mari investiții din fonduri europene, dar locuitorii de acolo nu știau acest lucru.

Legat de viața de europarlamentar, cu navete săptămânale pe avion între Cluj-Napoca și Bruxelles, cu vizite în străinătate sau în județele din țară, cu delegații în diverse părți ale Europei, Buda a recunoscut că, din punct de vedere al timpului, cei care suferă mai mult sunt membrii familiei.

„În rest, nimeni nu te ține cu forța într-o astfel de postură. Nu este o chestiune foarte ușoară, important fiind, la final, ceea ce reușim să oferim cetățenilor. Trebuie să fii conștient că ești în această funcție pentru a satisface nevoile cetățenilor. Câtă vreme ai ales de bună voie să activezi în spațiul public nu îți mai aparții ție, ci slujbei pe care o ai. Ai satisfacția când mergi, de exemplu, într-un târg cum este Indagra, iar oameni pe care nu îi cunoști îți mulțumesc pentru ceea ce ai făcut pentru ei în PE. Îți dai seama că orice efort pe care îl faci nu este prea mare în condițiile în care vezi că ceea ce faci tu în PE răspunde nevoilor fermierilor și ei îți apreciază activitatea chiar dacă nu te cunosc”, a mai afirmat Daniel Buda.

Acesta își dorește un nou mandat de parlamentar european, spunând că va fi o decizie a PNL și, indiferent care va fi aceasta, o va respecta.

 

Pentru viitorul mandat în PE, în cazul în care va fi ales, Buda va avea inițiative europene care să sprijine repopularea satului românesc și instalarea tinerilor fermieri în spațiul rural prin derularea de programe specifice, obținerea pentru fermierii români de subvenții egale cu cele ale agricultorilor din restul statelor UE, simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor UE și debirocratizarea sistemului prin înființarea unui Birou Unic pentru avize.

Daniel Buda își mai propune lansarea unui ghid privind absorbția fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027, accelerarea procesului de cadastrare pentru a evita pierderea fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2021-2027, protejarea raselor românești de animale prin sprijin financiar adecvat, lansarea unui ghid pentru autoritățile locale, cu măsurile de finanțare pe fondurile structurale și de investiții, apărarea drepturilor românilor care muncesc și trăiesc în statele UE.

Alegerile europarlamentare se vor desfășura în 26 mai 2019. Deputații europeni sunt aleși o dată la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007.

 

Inchide