COVID-19 vs Gripa Spaniolă din 1918. Celebru istoric: „Distanțarea socială este mai importantă decât orice altceva” / Cum ar trebui gestionată pandemia de coronavirus

Istoricul John Barry susține că virulența gripei din 1918 este aspectul care o diferențiază foarte mult de pandemia de COVID-19, dar „lecțiile” pe care umanitatea le-a învățat la acea vreme pot fi aplicate în prezent.

Când noul coronavirus a trecut de la epidemie la pandemie la începutul acestui an, John Barry s-a trezit pe un teritoriu destul de familiar. Acesta este autorul cărții „The Great Influenza: The Epic Story of the Deadliest Plague in History”. Când a fost publicată cartea pentru prima dată, în 2004, Academia Națională de Științe a numit-o cartea remarcabilă a anului despre știință și medicină. În 2020, cartea lui Barry a revenit la statutul de bestseller.

În „The Great Influenza”, acesta vorbește încercarea oamenilor de știință de a înțelege un nou agent patogen, eforturile oficialilor (sau lipsa acestora) de a controla răspândirea infecției și experiențele îngrozitoare ale comunităților și familiilor cu o boală atât de contagioasă și letală încât a infectat aproximativ un sfert din populația SUA și a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni din întreaga lume, echivalentul a 220 până la 440 de milioane astăzi, potrivit rochester.edu.

ACTUALITATE Cerșetorii, în pelerinaj la Iași. Câți bani a strâns o ucraineancă, după ce s-a prefăcut că are grave probleme de sănătate: A făcut semnul victoriei din scaunul cu rotile

12:36

FLASH NEWS Ce s-a întâmplat cu cei trei marinari indieni de pe nava Royad Mammadov. Mesajul Ambasadei Indiei

12:24

Încrederea, crucială în gestionarea unei pandemii: Lucrurile nu ar trebui să fie înfrumusețate. Adevărul este important

„The Great Influenza” reprezintă considerentele lui Barry asupra conducerii, științei și societății. Încrederea, susține el, este crucială, deoarece fără încredere în informații oamenii nu au cunoștințe fiabile despre ceea ce se întâmplă. În 1918, când liderii au acordat prioritate războiului față de comunicarea referitoare la sănătatea publică, teroarea a cuprins societatea, atât de mult încât unele victime ale gripei au murit de foame, pentru că altele erau prea înspăimântate pentru a le aduce mâncare.

John Barry: „Virusul din 1918 a infectat practic fiecare organ, la fel ca noul COVID-19” / Sursă FOTO: Profimedia Images

„Cei cu autoritate trebuie să păstreze încrederea publicului. Modul de a face acest lucru este să nu denaturezi nimic, să nu înfrumusețezi nimic, să încerci să nu manipulezi pe nimeni”, susține Barry, punctând că reprezintă lecția fundamentală a pandemiei din 1918.

Expertiza lui Barry l-a atras în politica publică. În anul publicării cărții „The Great Influenza”, acesta a început să colaboreze cu entități guvernamentale federale și cu Academiile Naționale în ceea ce privește pregătirea și măsurile împotriva gripei. Autorul a făcut parte din grupul inițial care a dezvoltat planuri pentru măsuri de sănătate publică într-o pandemie înainte ca vaccinul să fie dezvoltat și a contribuit la pregătirea pentru pandemie și măsurile care trebuie luate, în timpul administrațiilor președinților George W. Bush și Barack Obama.

Care sunt unele dintre asemănările importante dintre virusul gripal din 1918 și COVID-19

„Amândouă sunt virusuri animale care au ajuns la oameni. Deci, sunt noi pentru populație. Modul de transmisie este identic: în primul rând picături, unele în aer, poate unele fomite (n.r. transmiterea prin contact cu obiectele) – nimeni nu știe cum. A treia asemănare – ambele sunt în primul rând virusuri respiratorii. A patra este mai puțin cunoscută, și anume că virusul din 1918 a infectat practic fiecare organ, la fel ca noul COVID-19. Au existat impacturi neurologice notabile și cardiovasculare – au fost foarte frecvente. S-a observat că până și testiculele pot fi afectate. Acest lucru a fost adevărat și în 1918. Acest lucru este foarte neobișnuit și cu siguranță nu este cazul altor virusuri gripale”, explică istoricul.

Care sunt diferențele?

„Este greu de spus care este cea mai importantă diferență, dar cred că cel mai important este o țintă demografică diferită. În 1918, aproximativ 95% din decese au fost în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani. Desigur, acest lucru este exact opusul în cazul COVID-19. Iar a doua diferență este durata. Acest virus se mișcă mult mai încet decât gripa, indiferent dacă este perioada de incubație, perioada în care o persoană este contagioasă sau cât durează boala. A pus mult mai mult stres pe economie din cauza duratei. Am încercat să întrerupem transmisia și să salvăm viețile oamenilor și cred că asta trebuia făcut. Dar cu siguranță a provocat o creștere a stresului economic. Cea mai evidentă diferență este virulența – rapiditatea răspândirii virusului și severitatea acestuia. În 1918, a fost mult mai virulent”,mai susține acesta.

„Distanțarea socială este mai importantă decât orice altceva”

„De regulă, sănătatea publică este destul de ușoară în comparație cu știința brută. În cazul de față, evident, inversarea utilizării măștii a provocat o mulțime de confuzie, deși cred că în prezent este destul de acceptată în mare mare. În mod normal, sănătatea publică nu este o frontieră. Medotele se pot «șlefui» – și în acest caz, metoda principală a fost întotdeauna acolo. Distanțarea socială este mai importantă decât orice altceva. În pandemia din 1918, frica a crescut. (…) În 1918 erau mult mai multe motive de teamă. Oamenii vedeau moartea în jurul lor – și, în multe cazuri, decese oribile. Există frică și în prezent, dar nu este, în majoritatea cazurilor, de aceeași intensitate. Cred că teama este destul de clar un motiv mult mai important și mai motivant – mult mai eficient, să zicem – în a-i determina pe oameni să acționeze decât ideea că ar trebui să-l protejezi pe un străin cu care te-ai putea întâlni.

Deci, în ceea ce privește convingerea oamenilor de a respecta sfaturile (n.r. de sănătate publică), cred că dacă oamenii sunt profund preocupați de faptul că ei înșiși sunt vulnerabili și ar putea fi uciși, acest lucru reprezintă un aspect mult mai puternic decât îngrijorarea, te gândești să poate persoana cu care bei ceva și-ar putea infecta bunica când megre acasă”, punctează istoricul John Barry.

Istoric celebru: „Teama este destul de clar un motiv mult mai important și mai motivant” / Sursă FOTO: Profimedia Images

Transparența informațiilor, crucială!

„Multe țări au făcut ceea ce trebuie. Au fost extrem de transparente. În acele întâlniri timpurii despre intervenții non-farmaceutice (n.r. în grupurile consultative cărora Barry li s-a alăturat în 2004), mesajul meu a fost să spun întotdeauna adevărul. Și nu am primit multe dezaprobări. Din când în când, cineva spunea: «Ei bine, nu vrem să-i speriem oamenii». Da, da, de fapt nu doriți să folosiți frica ca instrument, dar doriți ca ei să poată cu adevărat judeca singuri riscul. Și pentru a înțelege riscul fii sincer. Și multe țări au făcut asta – nu pentru că mi-au citit cartea, ci pentru că este destul de clar cel mai bun lucru de făcut, fie că este vorba de Coreea de Sud sau Singapore sau Germania sau Austria sau Noua Zeelandă. Multe țări au fost total transparente și au fost destul de eficiente în controlarea virusului. Și, după cum știți, SUA este aproape pe ultimul loc în râdnul țărilor dezvoltate în ceea ce privește controlarea virusului”, mai explică acesta potrivit sursei citate.

Cheia în gestionarea pandemiei de coronavirus – comportamentul uman

„Cheia este într-adevăr comportamentul. Și ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este posibilitatea reală a unei «furtuni» de infectări. Și există încă atât de multe lucruri pe care nu le știm despre virus, cum ar fi impactul său pe termen lung. Știm că un procent semnificativ dintre cei care se îmbolnăvesc prezintă un fel de leziuni cardiace. Este permanent? Se vindecă? Chiar și persoanele care nu prezintă niciun simptom pe raze X arată ceea ce se numește «opacitatea sticlei măcinate» în plămâni. Ce reprezintă asta? Ce înseamnă asta pe termen lung? Virusul afectează cu siguranță vasele de sânge. Ce înseamnă asta în termeni de accident vascular cerebral și alte probleme cardiovasculare după câțiva ani de la infectare? În 1918, au existat complicații care nu au apărut deloc până în anii 1920. Deci, pur și simplu nu știm”, concluzionează istoricul.