Nivelul de anticorpi după vaccinarea anti-COVID-19 nu arată nivelul de protecție împotriva virusului. De ce vaccinul este totuși esențial

În urma vaccinării anti-COVID-19 organismul produce anticorpi împotriva virusului, însă nivelul măsurat al acestora nu este relevant pentru stabilirea gradului de protecție împotriva SARS-CoV-2 deoarece răspunsul imun este un mecanism complex de apărare al organismului care implică și alți factori esențiali.

Specialiștii explică faptul că din sistemul imunitar fac parte și „limfocitele de memorie”, care se reactivează atunci când organismul are contact cu virusului și determină crearea de noi anticorpi în acel moment.

Datele științifice referitoare la nivelul exact de anticorpi care să ofere o protecție puternică împotriva SARS-CoV-2 nu sunt suficiente pentru a trage o concluzie, potrivit medicului infecționist Virgil Musta, care lucrează la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

CONTROVERSĂ Purtătorul de cuvânt al PSD dă de pământ cu Ordonanța „Trenuleț” a lui Bolojan: „Are o componentă inacceptabilă”

21:00

Patrick André de Hillerin: Noul hit al Justiției române: Mi-e frică, mi-e frică să dorm singurică

21:00

Specialistul a oferit detalii despre un studiu din care au făcut parte 250 de persoane vaccinate anti-COVID-19, respectiv despre medici, asistente și personal auxiliar, care au fost imunizate în ianuarie – februarie 2021, potrivit Digi24.

Care este rolul limfocitelor de memorie în lupta împotriva SARS-CoV-2

„Am dorit să realizăm dinamica anticorpilor post-vaccinare. Am făcut prima determinare la două săptămâni după rapelul Pfizer, iar a doua determinare de anticorpi am efectuat-o la patru luni. Am constatat că 40% dintre persoanele care au fost vaccinate au menţinut un nivel ridicat de anticorpi, dar 60% au prezentat o scădere a acestor niveluri. La jumătate din cei 60%, nivelul valorii măsurat la prima determinare s-a înjumătăţit la a doua determinare. Trei persoane care au fost contacţi cu pacienţi care au avut boala COVID-19 au prezentat anticorpi în titru crescut, ceea ce înseamnă că acest contact a determinat o reactivare a imunităţii. În urma contactului cu virusul, s-au întărit anticorpii anti-spike sau anticorpii neutralizanţi.

De fapt, acesta este şi mecanismul pe care se bazează, deoarece se ştia că nivelul anticorpilor va scădea după aceste vaccinuri, dar există limfocite de memorie care, la contactul cu virusul, se reactivează şi produc din nou anticorpi. Anticorpii anti-spike (n.r. proteina Spike este cea cu ajutorul căreia virusul penetrează celulele) nu sunt singurul mecanism care intervine în protecţia împotriva bolii. Mai sunt şi ceilalţi factori, şi anume imunitatea celulară sau doza infectantă, acestea având şi ele un rol, într-un anumit procent, la riscul de a face boala sau de a fi protejat”, a explicat medicul Virgil Musta.

Ritmul campaniei de vaccinare anti-COVID-19, esențial în combaterea virusului

Totodată, acesta a tras un semnal de alarmă în privința variantelor mutante ale virusului care pot fi unele rezistente la vaccin dacă populația nu se vaccinează într-un procent mare și într-o perioadă mai scurtă de timp.

„Nu sunt studii care să arate exact nivelul necesar de anticorpi pentru o protecţie solidă. Pe de altă parte, grija noastră cred că trebuie să fie mai mult asupra nivelului de anticorpi care ar putea să nu te protejeze din cauza apariţiei unui nou virus prin mutaţii generice. Eu cred că aici este problema esenţială, pentru că noi, dacă nu ne vaccinăm într-un ritm rapid şi într-un număr foarte mare, există riscul (n.r. în timpul campaniei de vaccinare) să se selecteze tulpini cu proteine modificate, care să nu mai fie recunoscute de aceşti anticorpi, indiferent de titrul pe care îl avem”.

DR. VIRGIL MUSTA

Ce categorii de persoane ar putea primi a treia doză de vaccin

De asemenea, acesta a fost întrebat ce categorii de persoane ar putea primi recomandarea să se vaccineze și cu cea de-a treia doză, medicul susținând că prioritate ar trebui să aibă persoanele cu risc.

„Nu pot spune exact, pentru că este o chestiune de sănătate publică. Cred că ar trebui să fie asemănător cu ceea ce se întâmplă în cazul virusului gripal. În fiecare an există riscul ca virusul gripal să producă epidemii mai mari sau mai mici şi necesită o nouă doză de rapel, care să cuprindă şi tulpinile care circulă în anul respectiv. Este recomandabil ca acest vaccin (antigripal) să se facă în primul rând persoanelor cu risc. Acelaşi lucru l-aş recomanda şi pentru infecţia cu SARS-CoV-2: în primul rând să fie vaccinate persoanele cu risc, iar ceilalţi, în măsura dorinţei şi a posibilităţii”, a explicat medicul Virgil Musta.

Imunitatea generată de limfocitele T

În ceea ce privește nivelul anticorpilor și rolul lor după vaccinare, și doctorul Ștefan Sevastru, medic primar ATI la Royal London Hospital, a evidențiat faptul că limfocitele T sunt cele care joacă un rol important în protecția împotriva virusului SARS-CoV-2, potrivit Adevărul.

„Faptul că anticorpii au scăzut după patru luni nu înseamnă mare lucru, pentru că noi avem limfocitele T, care şi ele fac parte din răspunsul imun. Şi, practic, în acest moment nimeni nu ştie când trebuie făcută următoarea doză de rapel. Dar ştim cu siguranţă că răspunsul imun nu este dat direct de anticorpi, noi avem un val de imunitate dat de aceste limfocite”.

DR. ȘTEFAN SEVASTRU

Totodată, acesta a explicat ce măsuri s-au luat în Marea Britanie în privința tulpinii indiene a SARS-CoV-2.

„Un studiu efectuat la începutul acestei luni de Departamentul de Sănătate Publică al Marii Britanii spune că vaccinurile pe care le avem în momentul de faţă au eficacitate suficientă faţă de noua tulpină indiană, cu câteva amendamente. După o singură doză, eficacitatea faţă de tulpina indiană este undeva la 30%, iar faţă de varianta din sud-estul Angliei (n.r. tulpina britanică) undeva la 50%. Însă, la două săptămâni de la rapel, eficacitatea creşte undeva la 88% pentru Pfizer şi undeva la 60% pentru AstraZeneca. Diferenţa de eficacitate e dată de factori diferiţi: am dat (n.r. vaccinul) Pfizer la tineri, care au un răspuns imun mai bun, iar AstraZeneca a fost dat la oameni mai în vârstă, cu un răspuns imun mai precar”, a declarat doctorul Ştefan Sevastru.