Noua tulpină SARS-CoV-2, ce prezintă și mutația E484K, depistată în România, pe baza secvențierilor efectuate la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Noua tulpină SARS-CoV-2, prezentând atât caracteristicile tulpinii britanice (B1.1.7), cât și mutația E484K, ce poate reduce eficiența vaccinurilor împotriva virusului, a fost identificată și în România, pe baza secvențierilor efectuate la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Proba biologică a fost recoltată la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, de la un pacient fără un istoric recent în Marea Britanie.

Profesorul universitar dr. Mihai Dimian, prorector cu activitatea științifică în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava oferă explicații cu privire la rezultatele secvențierilor.

La cele 3 variante îngrijorătoare cunoscute ca provenind din Marea Britanie (linia B.1.1.7, nume VOC202012/01), din Africa de Sud (linia B.1.351, cu numele 501Y.V2 15) și din Brazilia (linia P.1, nume P.1), Institutul de Sănătate Publică din Anglia a adăugat, în luna februarie, o nouă variantă a virusului (linia B.1.1.7 + E484K, nume VOC202102/02).

SOCIAL TOP 10: Cele mai bune orașe din România în care să trăiești în 2026. Aceste localități vor înflori anul viitor

09:49

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „America nu mai poate să controleze lumea, dar trebuie să fie cea mai mare putere”

09:30

Deși numărul cazurilor identificate cu noua variantă (B.1.1.7 + E484K) este momentan relativ redus (fiind prezentate numai 43 de cazuri în Raportul britanic din 1 aprilie 2021), principala îngrijorare provine din capacitatea variantelor ce conțin și mutația E484K de a prezenta o rezistență mai mare la anticorpii generați de vaccin, reducând astfel eficiența vaccinurilor.

În luna martie, noua variantă (B.1.1.7 + E484K) a fost introdusă ca variantă îngrijorătoare (variant of concern – VoC) și în lista Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), care monitorizează situația epidemiologică la nivelul Uniunii Europene. Într-un comunicat emis duminică, 4 aprilie, de agenția Reuters, este prezentată îngrijorarea în legătură cu răspândirea acestei variante și în Japonia, aproximativ 70% dintre probele secvențiate de la un spital din Tokyo prezentând această mutație.

Noua tulpină SARS-CoV-2, identificată în cadrul unor studii la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

În cadrul Laboratorului de Metagenomică și Biologie Moleculară al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), au fost realizate, pe parcursul ultimelor 2 săptămâni, secvențieri pentru un număr de 91 probe, provenite de la pacienți depistați pozitivi cu SARS-CoV-2, de pe raza județelor Suceava, Cluj, Iași, Timiș și Botoșani.

Din probele analizate, au fost depistate un număr de 88 noi cazuri aparținând tulpinii de interes epidemiologic B.1.1.7 (VOC 202012/01), cunoscută ca având originea in Marea Britanie, și un caz aparținând tulpinii B.1.1.7 + E484K. Acestea sunt repartizate geografic astfel: 44 din cele 44 de probe selectate din județul Suceava, 22 din cele 25 de probe selectate din județul Cluj, 17 din cele 17 probe selectate din județul Iași, 3 din cele 3 probe selectate din județul Timiș, precum și 2 din 2 probe selectate din județul Botoșani în această rundă de secvențiere.

Analizând retrospectiv cele 4 runde de secvențieri desfășurate în primele 3 luni ale acestui an, observăm că varianta de coronavirus originară din Marea Britanie, B.1.1.7, caracterizată printr-o transmisibilitate crescută, a fost identificată astfel: în prima rundă de secvențiere, la o probă provenită dintr-un total de 20 secvențiate, în runda a doua de secvențiere, la 14 probe din cele 47 secvențiate, în cea de a treia rundă de secvențiere, la 65 de probe din cele 101 secvențiate, iar în această rundă, la 88 de probe din cele 91 secvențiate.

Această situație indică un scenariu de evoluție epidemiologică similar celui din Marea Britanie, unde transmisibilitatea crescută a noii tulpini (B.1.1.7) a determinat ca noua variantă să devină dominantă în decurs de câteva săptămâni și să contribuie la creșterea accelerată a numărului de cazuri COVID-19 la finalul anului 2020 și începutul acestui an.

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a secvențiat, până acum, peste 400 de probe provenind de la pacienți diagnosticați pozitiv cu Sars-CoV-2 și va continua monitorizarea evoluției Sars-CoV-2 pe teritoriul României, în colaborare cu partenerii implicați în această acțiune. În baza acordurilor de colaborare încheiate până la acest moment sunt selectate probe din spitale aflate pe raza județelor Suceava, Timiș, Cluj, Dolj, Iași, Botoșani, Neamț și ne exprimăm disponibilitatea de a colabora și cu alte instituții cu compartimente COVID-19 din alte județe pentru analiza situațiilor speciale și realizarea analizelor genetice corespunzătoare.

Menționăm că activitatea curentă de secvențiere la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava este parțial finanțată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării prin proiectul „Secvențierea genomului SARS-CoV-2 și analiza filogenetică a tulpinilor circulante în România”, coordonat de prof.univ.dr. Mihai COVAȘĂ, Cod proiect: PN-III-P2-2.1-SOL-2020-0142, și co-finanțată de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.