ALEGERI SUA 2020. Lupta la baionetă dintre Trump și Biden, analizată de un fost ministru de Externe: ”Actualul președinte s-a singularizat deja în istoria americană” (EXCLUSIV)

ALEGERI SUA 2020. Lupta la baionetă dintre Trump și Biden, analizată de un fost ministru de Externe: ”Actualul președinte s-a singularizat deja în istoria americană” (EXCLUSIV)
RAZVAN LUPICA / MEDIAFAX FOTO
Publicat: 06/11/2020, 18:50
Actualizat: 06/11/2020, 22:32

Andrei Marga, fost ministru de Externe și fost ministru al Educației, explică într-o analiză pentru GÂNDUL.RO contextul actual al alegerilor prezidentiale din Statele Unite ale Americii. Fostul ministru spune că temele campaniei prezidențiale par să fie noile urgențe ale Americii: „oprirea pandemiei, relansarea economiei, lămurirea surselor nemulțumirilor rasiale, relansarea preocupărilor de mediu, asigurările de sănătate, ordinea internă. Democrații vor adăuga, în linia lor caracteristică, reetalarea democrației americane”, explică Andrei Marga pentru GÂNDUL.RO.

Alegerile prezidențiale din SUA marți seara s-au încheiat după cel mai tensionat scrutin din istoria recentă a americanilor. Ca să ajungă la Casa Albă, Donald Trump pentru un nou mandat de președinte, sau Joe Biden pentru un prim mandat de președinte, trebuie să obțină 270 de voturi electorale, votul popular nefiind luat în calcul.

Andrei Marga: ”Alegerile au dovedit că America este altceva”

În cazul Statelor Unite ale Americii, pentru a judeca echitabil o situație sau alta trebuie privit în istoria uniunii. În definitiv, în 2020,  au ajuns din nou în competiție, fie și în condiții cu totul noi, abordarea puterii pe linia realismului politic, reprezentată de John Adams, și preocuparea democratizării pe mai departe, ilustrată de Thomas Jefferson. SUA dispun de un pluralism politic matur, cu concepții profilate, care asigură premisele unei democrații vibrante.Nu insist aici asupra acestei extraordinare tradiții democratice (detaliat în A. Marga, Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice, Editura Academiei Române, București, 2017). Subliniez însă un alt aspect fundamental. S-a putut observa că partidul republican, care a dat majoritatea în Senatul ultimilor ani și președintele, și-a asumat agenda acestuia din urmă ca program. Plecând de aici, mulți observatori au căpătat impresia că uneori se improvizează. În contrast cu aceasta, alegerile din 3 noimebrie 2020 au dovedit din nou, dincolo de toate episoadele de pe parcurs, că America este altceva, explică profesorul Marga.

”Donald Trump s-a singularizat  deja în istoria americană”

Comparativ cu perioada actuală, profesorul Marga spune că votanții din 2016 se arătau interesați prioritar de economie, corupția guvernamentală, pericolul terorismului, sistemul de sănătate, imigrația necontrolată. „Donald Trump a câștigat în 2016 pentru că a captat teme de viață cruciale din epocă și a promis schimbarea”, spune fostul ministru de Externe.

Alegerile din noiembrie 2020 au probat soliditatea democrației americane în cel puțin patru privințe. Pluralismul este profund. Abordările care au concurat s-au delimitat mai mult ca oricând în deceniile recente. Participarea la urne a atins recorduri istorice – ceea ce spune mult despre vitalitatea conștiinței cetățenești. Capacitatea de a apăra și păstra  integritatea procesului electoral s-a dovedit remarcabilă – chiar dacă forțele în competiție au dispus de o putere de influențare enormă.Aș spune, din capul locului, că Donald Trump s-a singularizat  deja în istoria americană. El a intrat în cursă fără să fi deținut vreodată o funcție publică. El a fost ales în 2016 după o campanie electorală socotită cea mai puțin elegantă dintre cele cunoscute. Personalitate cu afinități conservatoare, Donald Trump, a lărgit evantaiul sprijinului din societate apelând la muncitorii industriali – “working class”, cum a formulat el”, mai explică profesorul Andrei Marga.

”Campania din 2020, mai puțin elegantă decât cea din 2016”

În 2020, a fost o campanie electorală și mai puțin elegantă decât cea din 2016. Despre ea și despre conflictul final în jurul “numărării fiecărui vot” se va discuta mult în viitor.Donald Trump a semnalat nevoia unei corecturi a globalizării, fără revenirea la protecționismul consacrat. El a reluat tema reducerii impozitelor, pe care a prelungit-o cu propunerea restructurării lor. A observat că suntem în plină migrație a popoarelor, încât o nouă politică a imigrării a devenit necesară. A luat act de faptul că degradarea politicii în “corectitudine politică (political correctness)” are urmări grave. A sesizat că faptele depind de mediatizare și a deschis critica exploatării mercantile a acesteia. Și-a asumat că democrația liberală are nevoie de o energie nouă prin încurajarea comportamentului de întreprinzător. El a apărat atitudinea protectivă față de viață.

În continuare, fostul ministru de Externe spune că temele campaniei prezidențiale au fost ”noile urgențe ale Americii”: „Temele campaniei prezidențiale par să fie noile urgențe ale Americii: oprirea pandemiei, relansarea economiei, lămurirea surselor nemulțumirilor rasiale, relansarea preocupărilor de mediu, asigurările de sănătate, ordinea internă. Democrații vor adăuga, în linia lor caracteristică, reetalarea democrației americane”.

Donald Trump a propus reexaminarea politicii externe americane prin mai buna fundamentare a deciziilor și revenirea la cooperarea supraputerilor. El și-a asumat că democrația nu funcționează fără meritocrație și a criticat corupția din sferele guvernamentale. Volumul său Crippled America – How to Make America Great Again (2015) atestă preocuparea de a găsi alternativa la neoliberalismul globalizant al anilor nouăzeci.Vom discuta cât s-a realizat din toate acestea. Este clar că au intervenit piedici. Donald Trump nu a putut face față ofensivei rivalilor săi politici decât recurgând, în ultimul an, la formula unui nou “război rece”. El a acuzat “statul profund (deep state)” că vrea să controleze statul cetățenilor, dar s-a oprit la polemică.Au fost de la început handicapuri: lipsa unei coaliții intelectuale, cum a fost cea din spatele lui Ronald Reagan; excese ale comunicării personale pe twiter; selecția nemulțumitoare a personalului; imensitatea orgoliului. S-au comis și pași discutabili, cum a fost, de pildă,respingerea ecologismului, mai spune profesorul Marga.

„În 2020, a fost o campanie electorală și mai puțin elegantă decât cea din 2016. Despre ea și despre conflictul final în jurul “numărării fiecărui vot” se va discuta mult în viitor.Un fapt este însă cert de pe acum. Anume că, indiferent de deznodământul alegerilor prezidențiale din 2020, nu se va reveni la ceea ce a fost înainte de 2016. Chiar Joe Biden a spus-o. De pildă, că nu este vorba de a restaura legislația sănătății cunoscută sub numele de “Obamacare”, ci de a instala “Bidencare”, mai spune profesorul Marga.

SUA în politica externă

În politica externă, SUA vor rămâne în mare în coordonatele opțiunilor din ultimii douăzeci de ani. Se pleacă, însă, în 2020, de la o lume reconfigurată, evident mai scindată, lovită de o pandemie al cărei sfârșit nu se lasă încă întrevăzut, cu proliferare nucleară fără precedent, și cu o pătrundere fără precedent a darwinismului în mentalități.Trei fapte noi redesenează ordinea mondială.Este vorba de ascensiunea Chinei. China va conta și mai mult nu numai ca producție totală și capacitate de investiții, ci și ca rafinare a producției, cu preluarea întâietății în digitalizare, cu trecerea la producția proprie de avioane, cu lansarea de laboratoare spațiale etc”, mai spune profesorul Andrei Marga.

„Chiar oferta din aceste zile a Chinei de a angaja pentru următorii zece ani deschiderea spre importuri masive din țările lumii, dă un semnal important.Este vorba apoi de emergența a noi puteri cu alură globală. Germania, cu industria și cercetarea ei științifică de cea mai mare anvergură, Turcia, India, Brazilia, fiecare cu atuuri și ambiții proprii, se profilează în continuare ca actori majori.În sfârșit, este vorba de urcarea pe scena vieții a noi generații, care pun în mișcare opțiuni existente. Cu recunoscuta forță de cercetare și anticipare, SUA vor căuta soluții. Vor fi soluții de reafirmare a unor valori, dar și de conlucrare cu Europa, Rusia, China, în primul rând. Asperitățile ultimului an vor fi resorbite în abordarea mai profundă a riscurilor din lumea de astăzi. Multilateralismul va reveni ca reper”, arată fostul ministru de Externe.

A doua parte a interviului va fi publicat pe GÂNDUL.RO după rezultatele alegerilor din SUA care va decide noul președinte.

Ina Stoica
Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și Université Lumière Lyon 2. A lucrat în trustul citeste mai mult