În plină criză, un ”Teatru Regal” ia naștere la Palatul Bragadiru: „Cultura e grav lovită, iar actorii mor de foame”

Redactor:
Maria Stoica

”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.

Sectorul cultural a fost greu afectat de această pandemie care nu doar a oprit dezvoltarea acestui domeniu a și suprimat orice inițiativă culturală: Teatrul Regal este o astfel de inițiativă care, cu greu, vrea să răzbească într-o lume dominată de un virus, dar cu poftă vie de cultură.

Ana Haralambie, creatoarea conceptului ”Teatrul Regal”, și-a propus să materializeze pe scenă o îmbinare între parfumul aristocrației apuse și expresivitatea artei moderne. Așa a luat naștere conceptul de teatru regal care e menit să ajute una  dintre categoriile cele mai afectate de pandemie: actorii.

„Conceptul de teatru liber ca pe vremuri este pe terasa Palatului Bragadiru care a fost construită acum 115 ani fix pentru spectacole de teatru. E vorba de spectacole de teatru într-un spațiu destinat cu parfumul vremurilor de odinioară în condițiile pandemiei cu respectarea tuturor măsurilor. Toți cei care suntem implicați în acest proiect suntem de fapt dintre primii marii pierzători ai acestei pandemii, mai exact cei din industriile cele mai afectate. Cultura e grav lovită, iar actorii mor de foame. Am organizat totul în așa fel încât să ținem cont de toată regulile, scaunele la distanță 2 m, toate normele sunt respectate. Spațiul e unul unic: Palatul Bragadiru. Vom folosi terasa, care e parte integrată din palat. Noi, cei care organizam târgurile, am sesizat această nevoie uriașă a artiștilor. Este jale. Efectiv foarte mulți artiști nu mai au surse de venit”, a spus pentru GÂNDUL.RO Ana Maria Haralambie, organizator al ”Teatrului Regal” și  fondator al Ghidului Miresei.

Pentru a realiza acest nobil scop, mai mulți artiști consacrați ai scenei și-au pus în slujbă talentul pentru a reînvia arta în sânul ”Bragadirului”.  Acest spațiu deține o paletă foarte largă de spectacole care de-a lungul vremii au primenit sufletele bucureștenilor și i-au adus mai aproape de artă.

Din eveniment face parte și spectacolul ”Mălăele Mălăele ”– un spectacol special cu cei doi mari actori tată şi fiu. O seară plină de tâlc, umor şi voie bună alături de Horațiu şi Bogdan, marcând diferențele, dar şi asemănările dintre generații.

Programul complet poate fi consultat aici:

Pe ulița Bragadirului

Palatul Bragadiru a fost construit în perioada 1894-1895 de către omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru, cunoscut la începutul secolului XX, drept cel mai mare producător de bere din România.

La sfârșitul secolului XIX a cumpărat un teren de 70.000 de metri pătrați, pe Calea Rahovei, în apropiere de Piața Principesa Maria (astăzi, Piața George Coșbuc).

Aurora Nicolau povestește în volumul Tainica inimă a Bucureștenilor, cum Dumitru Bragadiru din banii agonisiți în timpul Războiului de Independență, când a vândut rachiu armatei și spirt spitalelor, își construise în comuna Bragadiru o primă fabrică de alcool rafinat.

„Pe terenul cumpărat în miezul orașului, își va investi însă banii făcuți din afacerile cu spirt și alcool rafinat în construirea unei fabrici de bere cum nu mai văzuseră regățenii(…). Concepția „Colosului”, așa cum era cunoscut palatul-cazinou megieș fabricii la începuturile sale, a fost menită ca spațiu de recreere „respectând astfel o tradiție a fabricilor de bere de a avea și un loc învecinătate, așa cum era grădina de vară Eliseul Luther sau braseria, restaurantul și sala de spectacole și bal Colesseul Oppler”, povestește Aurora Nicolau, în  Tainica inimă a Bucureștenilor.

 

Inchide