Nicușor Dan a atacat la CCR Legea privind protecția drepturilor copilului, adoptată după crima din Timiș. Ce măsuri contestă președintele

Președintele Nicușor Dan a trimis joi Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii nr. 272/2024 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prin care participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi condiționată de acordul parental. 

Deși legea a fost adoptată după cazul de la Cenei, județul Timiș, unde un adolescent de 15 ani a fost ucis de alți minori, iar unul dintre suspecți, în vârstă de 13 ani, nu a putut fi tras la răspundere penală, proiectul nu a apărut ca reacție directă la acest eveniment. Propunerea legislativă PL-x 360/2025 era deja înregistrată în Parlament din 2025, iar traseul parlamentar a continuat în 2026, inclusiv prin rapoarte ale comisiilor de specialitate și vot final în Camera Deputaților.

Nicușor Dan spune că actul normativ este construit neconstituțional

Legea atacată la Curtea Constituțională încearcă să înăsprească regimul aplicabil copiilor care comit fapte penale fără să răspundă penal, prin introducerea unor obligații suplimentare de consiliere psihologică, sancțiuni penale pentru părinți sau reprezentanți legali și posibilitatea plasamentului într-un serviciu rezidențial specializat pentru minorii care comit „fapte cu violență”.

ULTIMA ORĂ Cadavru descoperit în apa Mării Negre, la Costinești, sâmbătă seara. Anchetatorii încearcă să afle identitatea victimei

23:13

ULTIMA ORĂ Alertă pe Plaja Modern din Constanța. Ar fi fost găsită o altă dronă. Garda de Coastă a intervenit

22:46

Potrivit sesizării, legea a fost transmisă Președintelui spre promulgare la 11 mai 2026, dar Nicușor Dan susține că actul normativ, deși pornește de la o problemă reală, este construit neconstituțional și riscă să transforme protecția copilului într-un mecanism de sancționare. Sesizarea integrală poate fi consultată AICI.

Aceeași faptă devine și contravenție și infracțiune

Prima critică a președintelui României vizează faptul că părinții copilului care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal au deja obligația de a participa la programe de consiliere psihologică, iar nerespectarea acestei obligații este sancționată în prezent ca o contravenție. Noua lege introduce pentru aceeași conduită o sancțiune penală pedepsită cu închisoare de la 1 la 3 ani. Șeful statului spune că Parlamentul nu a eliminat vechea contravenție, astfel că aceeași faptă ar putea fi tratată și ca abatere contravențională și ca infracțiune.

În sesizare, Nicușor Dan arată că această suprapunere creează insecuritate juridică și poate încălca principiul „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. Practic, un părinte ar putea fi amendat contravențional și, în același timp sau ulterior, urmărit penal pentru aceeași conduită.

Formulare neclară cu privire la pedepsirea tutorilor

Următoarea problemă invocată de președinte se referă la extinderea răspunderii penale asupra „reprezentatului legal”. În forma actuală, obligația de participare la consiliere este stabilită explicit în sarcina părinților. Noua lege prevede însă că și reprezentantul legal poate răspunde penal pentru nerespectarea acestei obligații.

Nicușor Dan susține că formularea este neclară și periculoasă, pentru că reprezentantul legal poate fi, în anumite cazuri, tutorele, curatorul special, asistentul maternal sau persoana/familia la care copilul este plasat. În lipsa unei obligații exprese stabilite în sarcina acestor persoane, sancționarea lor penală ar încălca principiul legalității incriminării.

Consiliere psihologică obligatorie fără acordul părinților

Una dintre cele mai sensibile modificări este eliminarea acordului părinților sau al reprezentantului legal pentru participarea copilului la consiliere psihologică. În forma actuală a legii, copilul participă la programe speciale de consiliere cu acordul părinților sau al reprezentantului legal, dacă instanța nu dispune altfel.

Președinția susține că statul avea deja un mecanism pentru situațiile în care părinții refuzau nejustificat: instanța putea suplini acordul parental. Eliminarea completă a acordului părinților ar reprezenta, în opinia șefului statului, o ingerință disproporționată în viața de familie și ar contraveni principiului interesului superior al copilului. În sesizare se arată că minorul care nu răspunde penal nu trebuie tratat ca un infractor, ci ca un copil aflat într-o situație de risc, pentru care măsurile trebuie să fie de protecție, sprijin și reintegrare.

RECOMANDAREA AUTORULUI: