BANC | Bulă, peștișorul de aur și podul până în Hawaii

Pentru că numărătoarea inversă până la weekend a început, Gândul.ro vă propune un banc al cărui personaj principal este, desigur, celebrul Bulă.

Într-o zi, Bulă prinde peștișorul de aur.

– Bulă, dacă îmi dai drumul, îți îndeplinesc o dorință.

– Doar una? Hmm, să mă gândesc. Știi, peștișorule, de mult vreau să ajung în Hawaii.

– Așa…

– Problema este că îmi e frică și de apă, și de avion. Dorința mea este să construiești un pod până în Hawaii.

– Bulă, îmi ceri ceva ce este imposibil chiar și pentru mine. Este prea departe. Zi-mi altă dorință!

EMISIUNI Alina Gorghiu: „PNL ar trebui să se ferească ca dracu de tămâie de anticipate. Nu stăm bine în sondaje”

22:12

REACȚIE Grindeanu, replică pentru Bolojan: „Renunțați să mai trăiți în trecut! Experimentul social din ultimii 2 ani trebuie să înceteze!”

22:10

– Hmm.. Bine, peștișorule. Vreau ca, din acest moment, să înțeleg femeile.

După o jumătate de oră de gândire, peștișorul îi spune:

– Pe câte benzi să fie podul? Două sau patru?!

Să râdem în continuare

Soția se întoarce acasă, după petrecerea dată de firmă: „Toate s-au sărutat cu bărbați”

Soția se întoarce acasă, după petrecerea dată de firmă:

-Scumpule, nu striga. Îți povestesc cum a fost totul: toți au băut, toate s-au sărutat cu bărbați. Eu nu m-am sărutat, am mâncat salate, am dansat, am participat la concursuri. Și gata. Ai o soție bravo. Întrebări sunt? Citește continuarea aici…

 Mama lui Bulă intră furioasă în prăvălia unui negustor de fructe

Mama lui Bulă intră furioasă în prăvălia unui negustor de fructe și-i spune:

– Acum o jumătate de oră l-am trimis pe fiul meu să cumpere 2 kilograme de mere de la dumneavoastră. Am cântărit merele și, spre surprinderea mea, abia dacă aveau 1,5 kilograme. Citește continuarea aici…

Bulă, internat în spital: operație pe creier. După 4 ore în operație, ușa sălii se deschide încet, iar doctorul iese cu pași mici și nesiguri

Bulă, internat în spital: operație pe creier. După 4 ore în operație, ușa sălii se deschide încet, iar doctorul iese cu pași mici și nesiguri. Se mișca parcă în reluare, cu ochii pierduți, privind faianța verde, ce se întindea dizgrațios pe peretele din fața lui. Și oftează: „Doamne, Dumnezeule, Doamne!”. Se reazemă de perete, scotocindu-se în buzunare după o țigară, pe care o aprinde cu mâna tremurândă, așezându-se pe o bancă pe holul de lângă sala de operație. Asistenta scapă un țipăt ascuțit când îl vede. Citește continuare aici…

Recomandările autorului: