Dan Andronic vorbește despre adevărata PUTERE a președintelui României și rolul CSAT după o discuție cu generalul Silviu Predoiu, fostul șef al SIE

După o discuție cu gen. Silviu Predoiu, fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), jurnalistul Dan Andronic scrie, într-un editorial pentru EVZ, despre reapariția Protocoalelor și adevărata putere a președintelui și rolul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

„Președintele României are o putere simbolică, spun unii. Alții spun că este un personaj foarte puternic. O discuție cu fostul șef al Serviciului de Informații Externe, gen. Silviu Predoiu, mi-a arătat însă o față necunoscută a ceea ce înseamnă puterea văzută dinspre Cotroceni. Dezvăluiri care venite din partea unui om care a condus timp de 14 ani SIE sunt mai mult decât șocante. Mai ales că nu este vorba despre un accident.

Vorbind despre crearea Binomului Coldea-Kovesi, despre modul în care oamenii politici și oamenii de afaceri erau eliminați prin crearea unor dosare, despre celebrele Protocoale de Colaborare între SRI și Parchetul General, respectiv DNA, Silviu Predoiu a avut o izbucnire: «În CSAT atunci când s-au luat deciziile eram toți acolo. Știți ce se întâmplă? Toată lumea îl acuză pe Traian Băsescu, pe (George) Maior, pe Coldea, care între noi fie vorba nu a participat la nici o ședință a CSAT, dar acolo au fost prezenți ministrul Justiției, ministrul de Interne, ministrul Economiei… Mapa cu documentele ce urmează a fi aprobate în CSAT se primește înainte. Deci nu există că nu știau!».

Aș adăuga de la mine faptul că din Consiliul Suprem de Apărarea Țării mai fac parte primul-ministru, fiind vicepreședintele CSAT și ministrul Apărării Naționale, pe lângă cei menționați.

În ideea responsabilității, fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE) a mai zis: «A fost o complicitate. Până începea ședința CSAT era un spectacol de promisiuni cu ce o să-i facă ei (politicienii – miniștri) lui Traian Băsescu. Mamă, să vezi ce-i fac lui Băsescu! Să vă țineți bine. Când intra Traian Băsescu toți tăceau mâlc. Votau pe bandă rulantă, automat. Eu mai ridicam niște obiecții dacă tot eram acolo și reprezentam SIE. Se intră într-o submisivitate (n.n. supunere, umilință) la nivelul clasei politice».

Am fost curios dacă această frică era valabilă doar în cazul mandatelor lui Traian Băsescu, un conducător cu mână forte. Silviu Predoiu mi-a spus, scurt: «Nu! A fost și în timpul lui Klaus Iohannis!». După care a făcut o dezvăluire care m-a lăsat cu gura căscată.

Pe timpul mandatului lui Klaus Iohannis, cel mai probabil în perioada 2016-2019, având (ne)inspirația să-și exercite dreptul de veto în CSAT, Predoiu a fost chemat de consilierul prezidențial și i s-a spus că nu mai are drept de vot. Mai mult, nu mai putea participa la ședințele CSAT, iar instituția (Serviciul de Informații Externe) nu mai era chemată la ședințele CSAT. De ce? Pentru că era director interimar. M-a bufnit râsul. L-am întrebat pe Silviu Predoiu dacă semna pentru salarii și execuția bugetară a SIE, a confirmat. Deci era conducătorul instituției. Numai pentru Klaus Iohannis nu mai era.

Poate nu vă dați seama de importanța acestei întâmplări, dar ea explică foarte clar cât de mare poate fi puterea Președintelui exercitată prin CSAT. Un organism colegial, în care deciziile se iau prin consens. CSAT este un instrument-cheie de coordonare inter-instituțională între puterile executivă, militară și de informații. Și în care nici atunci când exista conflictul politic între Palate (perioada Guvernului Tăriceanu sau Guvernele PSD) nu avea un alt rol decât acela de a duce la îndeplinire ordinele Președintelui. Fie că-l chema Traian Băsescu sau Klaus Iohannis. Două personaje politice cu profil total opus. Unul implicat, altul detașat și preocupat doar de confortul propriu.

De ce am adus acest lucru în discuție? Pentru că peste o săptămână mergem la vot și urmează să îl trimitem în fruntea CSAT pe unul din cei doi (George Simion sau Nicușor Dan). Ar fi bine să ne gândim ce ne dorim, pentru că în mod cert se va întâmpla mult mai mult decât ne-am închipuit”, a scris Dan Andronic.

La final, jurnalistul EVZ le-a oferit cititorilor săi link-ul către podcastul unde a avut loc discuția, fragmentul precizat în editorial fiind de la minutul 47.