Dorin Cocoş, condamnat pentru spălare de bani în dosarul Microsoft. Decizia Tribunalului București nu este definitivă

Dorin Cocoş a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti la un an închisoare pentru spălare de bani. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Omul de afaceri este acuzat de DNA că a ascuns, printr-un contract fictiv de împrumut, o parte din cei 9 milioane de euro primiţi ca mită în dosarul Microsoft.

Potrivit deciziei instanţei, Dorin Cocoş a primit un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, însă judecătorii au dispus ca această pedeapsă să fie contopită cu o condamnare definitivă de 2 ani şi 4 luni aplicată în cazul lui de Instanţa supremă în 2016, în dosarul Microsoft.

Prin contopirea celor două pedepse, a rezultat 2 ani şi 8 luni închisoare, dar tribunalul a decis ca Dorin Cocoş să fie eliberat condiţionat, având în vedere că a executat deja aproximativ un 1 şi 8 luni în dosarul Microsoft, la care se adaugă 72 de zile ca urmare a aplicării recursului compensatoriu (reducerea zilelor de pedeapsă ca urmare condiţiilor necorespunzătoare din penitenciare), scrie Agerpres.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Potrivit DNA, în perioada 2009-2011, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit, în tranşe, de la două persoane (martori în cauză) suma de 9.000.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra fostului ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern, în scopul de a asigura firmelor susţinute de martori adjudecarea unui contract de închiriere produse educaţionale Microsoft.

„În acest context, în a doua jumătate a anului 2014, în timp ce se efectuau cercetări legate de aspectele menţionate mai sus, cunoscând că suma de 500.000 euro pe care ar fi primit-o în contul personal în cursul anului 2011 reprezenta o parte din suma de 9.000.000 euro, menţionată mai sus, în vederea creării unei aparenţe de legalitate, inculpatul ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei acesteia prin încheierea cu unul dintre martori a unui contract de împrumut fictiv”, precizează DNA.