ISTORIE. Ce este Ținutul Secuiesc și de ce se numește așa. Care este istoria acestui teritoriu din România

Recent, Ținutul Secuiesc, regiunea din centrul României cu o însemnată populație de origine maghiară, a fost unul dintre principalele subiecte de discuție, ca urmare a unor proiecte de lege controversate, propuse de UDMR.

Cu toate acestea, mulți dintre români cunosc puține informații despre istoria acestei regiuni din inima țării.

Populația maghiară a pătruns în Transilvania în secolul al X-lea, însă abia după anul 1000 regele maghiar Ștefan cel Sfânt a reușit să cucerească zone din acest teritoriu.

În general, Ținutul Secuiesc este considerat ca fiind format din actualele județe Covasna, Harghita și Mureș. Denumirea acestei regiuni vine de la secui, un subgrup etnic al maghiarilor. Originea exactă a secuilor este un subiect de dispută între istorici.

EXTERNE Scandal în Elveția după o caricatură Charlie Hebdo care ironizează de tragedia de la Crans-Montana: „Victimele arsurilor merg la schi”

10:20

TAXE Primarul unei comune din Neamţ a găsit soluţia legislativă prin care să scutească de impozite, în continuare, persoanele cu dizabilităţi

10:05

O variantă luată în calcul de unii istorici este aceea că secuii sunt urmași ai unor triburi de origine kazahă care s-au asociat maghiarilor, în timp ce o altă variantă este aceea că ei sunt de origine maghiară, dar diferențele acestora față de maghiari ar proveni din organizarea de tip militar a secuilor.

Prima mențiune documentară privitoare la prezența secuilor în această regiune datează din secolul al XII-lea, secuii fiind amintiți ca parte a avangardei cavaleriei ungare, aflându-se sub comanda regilor Ungariei. Principala lor sarcină era apărarea granițelor, aflate astăzi în sud-estul Transilvaniei.

Începând cu secolul al XIV-lea, regiunea locuită de secui a fost împărțită din punct de vedere administrativ în scaune, desființate în secolul al XIX-lea. Scaunele secuiești se întindeau pe teritoriul actualelor județe Mureș, Harghita, Covasna, Cluj și Alba.

Odată cu trecerea timpului, secuii au început să se considere maghiari. O dovadă în acest sens este faptul că, deși în 1935 estimările arătau că în regiune trăiau aproximativ jumătate de milion de secui, la recensământul din 2002 au fost înregistrate doar 500 de persoane care s-au declarat secui, restul declarându-se maghiari.

Statutul politic actual al Ținutului Secuiesc

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) deține o importantă influență politică în cele trei județe considerate astăzi ca făcând parte din Ținutul Secuiesc.

Deși regiunea nu are în momentul de față statut administrativ special, UDMR a depus, de-a lungul timpului, mai multe proiecte privind o eventuală regiune a acestui teritoriu din centrul României.

Recent, un proiect de lege în acest sens a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, fapt ce a generat un scandal politic de proporții.

Ca urmare a adoptării de către Camera Deputaților, președintele Klaus Iohannis a criticat în termeni duri Partidul Social Democrat și pe liderii acestuia, pe care i-a acuzat că ar fi primit promisiuni de la Budapesta pentru a permite adoptarea acestui proiect. Propunerea legislativă a fost ulterior respinsă de Senat, în calitate de cameră decizională.