Paradoxul economiei românești: 94% dintre firme sunt microîntreprinderi, dar giganții produc aproape 40% din valoarea economică. Ce dezvăluie Barometrul ABC

România are aproape un milion de întreprinderi mici și mijlocii, însă o parte disproporționat de mare a valorii economice este generată de un număr foarte redus de companii mari.

Potrivit Barometrului Alianței Binelui Comun (ABC), 94,2% dintre firme sunt microîntreprinderi, dar acestea generează doar 26,2% din valoarea adăugată a sectorului nefinanciar. În schimb, companiile mari, care reprezintă numai 0,2% din total, produc 39,5%. Dezechilibrul ridică o întrebare esențială: de ce nu reușesc afacerile românești să depășească pragul unei firme mici?

Problema devine și mai importantă într-un moment în care mediul privat resimte efectele încetinirii economice, ale costurilor ridicate și ale schimbărilor fiscale. Un sondaj IMM România, prezentat în octombrie, arată că peste 80% dintre antreprenorii respondenți consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026, iar mai mult de jumătate anticipează o reducere a activității în următoarele șase luni.

CONTROVERSĂPremierul Slovaciei îl acuză pe Friedrich Merz de „șantaj”, după ce acesta a condiționat viitorul buget al UE de sprijinul financiar pentru Ucraina. Cum a reacționat premierul Ungariei în fața declarațiilor cancelarului german

18:06

ULTIMA ORĂDronă detectată la 25 de kilometri de Sulina. A fost emis Ro-Alert în județul Tulcea, iar 2 avioane F-16 au fost ridicate de la sol

17:59

În acest climat, diferența dintre o companie cu resurse pentru investiții și una care depinde de încasările lunare poate deveni decisivă. Firmele cu rezerve financiare reduse sunt mai expuse la scăderea cererii, la creșterea costurilor și la dificultățile de finanțare.

94% dintre firme sunt microîntreprinderi. De ce nu reușesc să crească?

Prima ediție a Barometrului ABC dedicat IMM-urilor, intitulată „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, analizează date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România. Potrivit analizei, România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, conform estimărilor pentru 2024. Acestea reprezintă 99,8% dintre companii, asigură 68,6% din ocuparea sectorului și generează 60,5% din valoarea adăugată. Cu toate acestea, numai aproximativ 7.400 de firme au ajuns la dimensiunea unor întreprinderi mijlocii.

Cifrele arată că România are un număr foarte mare de afaceri, dar o bază restrânsă de companii care au reușit să se extindă. Nu dimensiunea mică este, în sine, o problemă, ci dificultatea de a trece la etapa următoare: mai mulți angajați, investiții mai mari și acces la piețe noi.

Firmele românești, la aproape jumătate din productivitatea filialelor străine

Una dintre cele mai importante concluzii ale Barometrului ABC privește diferența de productivitate dintre firmele autohtone și filialele companiilor străine.

Potrivit datelor OECD incluse în analiză, valoarea adăugată generată de o persoană ocupată într-o firmă românească este de aproximativ 24.000 de euro, față de 45.000 de euro în filialele străine. Decalajul nu înseamnă că angajații români muncesc mai puțin.

El reflectă inclusiv diferențele de capitalizare, tehnologie, organizare și acces la piețele internaționale.

O companie care investește în echipamente moderne și tehnologii performante poate produce mai mult cu aceleași resurse. În schimb, firmele care nu își permit asemenea investiții riscă să rămână blocate într-un model de afaceri cu productivitate redusă.

De la afacere de familie la companie competitivă: unde se rupe lanțul?

Barometrul ABC arată că România nu duce lipsă de inițiativă antreprenorială. În 2023, rata de înființare a firmelor era de 12,3%, peste media Uniunii Europene, de 10,4%. Dificultățile apar ulterior.

La trei ani de la intrarea pe piață, firmele românești care au supraviețuit înregistrau o creștere cumulată a numărului de angajați de 29%, comparativ cu 68% la nivel european. Printre obstacolele identificate se numără accesul limitat la finanțare, investițiile insuficiente în tehnologie, dificultățile de management și birocrația.

La acestea se adaugă și instabilitatea regulilor fiscale, care îngreunează planificarea pe termen lung. În 2026, plafonul de venituri pentru încadrarea în regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost redus la 100.000 de euro, o schimbare care a alimentat dezbaterea privind tratamentul fiscal al afacerilor mici.

Barometrul ABC: România trebuie să sprijine firmele să crească, nu doar să apară

Alianța Binelui Comun propune ca politicile economice să fie evaluate și în funcție de numărul companiilor care reușesc să treacă de la statutul de microîntreprindere la cel de firmă mică sau mijlocie.

Analiza identifică drept priorități accesul mai bun la finanțare, reducerea birocrației, digitalizarea, dezvoltarea competențelor manageriale și sprijinirea extinderii pe piețele externe.

Totodată, ABC propune introducerea unui Scor al sănătății IMM-urilor, care să urmărească periodic productivitatea, investițiile, finanțarea și capacitatea firmelor de a se dezvolta.

Într-o economie în care aproape toate companiile sunt IMM-uri, dar o parte foarte mare a valorii economice este concentrată în firmele mari, miza nu este doar supraviețuirea micilor antreprenori.

Provocarea României este să transforme mai multe afaceri mici în companii capabile să investească, să creeze locuri de muncă și să concureze pe piețele europene.