Președintele fondator al Zambiei, Kenneth Kaunda, a murit la 97 de ani

Kenneth Kaunda, președintele fondator al Zambiei și eroul eliberării, a murit la un spital militar din capitala Lusaka, unde era tratat pentru pneumonie. Avea 97 de ani.

Kaunda a condus Zambia din 1964, când națiunea din Africa de Sud și-a câștigat independența față de Marea Britanie, până în 1991, iar apoi a devenit unul dintre cei mai angajați activiști împotriva HIV / SIDA din Africa.

Au fost declarate 21 de zile de doliu în memoria eroului, potrivit Reuters.

„În numele întregii națiuni și în numele meu, mă rog ca întreaga familie Kaunda să fie mângâiată când ne plângem primul președinte și adevărata icoană africană”, a spus președintele Edgar Lungu într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

AFACERI Forbes: Inteligența artificială schimbă piața escortelor în SUA. Cerere uriașă pentru conversație premium

23:35

SCANDALOS BBC: Unul dintre finanțatorii West Ham, acuzat că s-a folosit de poziția sa pentru a obține favoruri sexuale de la tinere modele

22:57

Fostul președinte se simțea rău și fusese internat luni la Centrul Medical Maina Soko din Lusaka.

Deși economia bazată pe cupru a Zambiei s-a descurcat prost sub lunga sa administrare, Kaunda va fi amintit mai mult pentru rolul său de luptător anti-colonial care s-a confruntat cu guvernarea minorităților albe în țările din Africa de Sud, cum ar fi Angola, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Rodezia , acum Zimbabwe.

Cel mai mic dintre opt copii, Kaunda și-a pierdut tatăl la vârsta de opt ani. Mama lui era profesoară – o profesie rară pentru femeile zambiene în acele vremuri.

Și-a început cariera politică ca secretar de organizare al Congresului Național African din Nordul Rodeziei (NRANC) din provincia de nord a Zambiei.

Dar, în 1958, s-a despărțit de NRANC pentru a forma Congresul Național African Zambian (ZANC). Autoritățile coloniale l-au interzis un an mai târziu, iar Kaunda a fost închis la Lusaka timp de nouă luni.

ZANC a devenit Partidul Unit pentru Dezvoltare Națională (UNIP) în 1959.

Anul următor, Kaunda a fost eliberat din închisoare și ales președinte al UNIP naționalist, de stânga de centru. Apoi a început să organizeze societatea civilă cunoscută sub numele de campania Cha-cha-cha.

Filosofia lui Mahatma Gandhi a făcut ca Kaunda să se angajeze în principiile non-violente

Lui Kaunda nu i-a fost rușine să plângă în public și avea un stil de vorbire unic, subliniind gândurile cheie prin repetarea unor propoziții întregi, cu batista albă în mâna stângă.

El a susținut o ideologie a „umanismului” amestecând etica creștină, valorile tradiționale africane și principiile socialiste.

Folosindu-și abilitățile retorice pentru a face apel la public, Kaunda și-a câștigat independența pentru națiunea sa fără a recurge la violență în 1964. În calitate de președinte al UNIP, a condus Zambia timp de 27 de ani.

Moștenirea lui Kaunda

În politica externă, Kaunda a oferit ajutor logistic altor mișcări de eliberare africane, inclusiv Uniunii Populare Africane Zimbabwe (ZAPU) și Uniunii Naționale Africane Zimbabwe (ZANU) din Rhodesia de Sud și Congresului Național African (ANC) din Africa de Sud

Zambia a ajutat, de asemenea, Zimbabwe să-și câștige independența față de guvernarea minorităților albe în 1980.

Dar, în perioada în care a fost la putere, Zambia a devenit un stat cu un singur partid – dându-i efectiv controlul absolut.

Kaunda a interzis opoziția politică în 1973. El a fost forțat să inverseze această decizie în 1991 din cauza presiunii populare provocate de lipsa de produse alimentare de bază, precum și a presiunii internaționale în creștere pentru o mai mare democrație în Africa.

A căzut de la putere odată cu apariția democrației multipartite

În 1991, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Fredrick Chiluba din Mișcarea pentru Democrația Multipartidă (MMD) după o campanie acerbă contestată.

Kaunda a acceptat înfrângerea fluturând batista sa, deja cunoscută.

Kaunda continuase să se angajeze în politica națională și în 1996 a încercat să preia președinția. Cu toate acestea, guvernul Chiluba a schimbat Constituția, astfel încât oricine ai cărui părinți provin din afara țării să fie considerat străin și, prin urmare, să nu poată candida la funcție.

Chiluba a încercat mai târziu să-l deporteze pe Kaunda, susținând că este un malawian. În 1997, Chiluba l-a aruncat pe Kaunda în închisoare în ziua de Crăciun pentru că ar fi fost implicat într-o tentativă de lovitură de stat.

În 1999, în timpul guvernării lui Chiluba, el a fost declarat apatrid de către o înaltă curte zambiană, dar a contestat această decizie la Curtea Supremă din Zambia, care l-a declarat cetățean zambian în anul următor.

Kaunda a devenit un militant al SIDA, anunțând public că unul dintre fiii săi a murit din cauza bolii.

Pe tot continentul african, multe străzi, clădiri și aeroporturi îi poartă numele. Și chiar și la bătrânețe, el a ridicat în mod repetat vocea în public împotriva nedreptăților percepute, precum și a asupririi minorităților.