Raport OECD: Țările cu săli de curs de dimensiuni mai mici ar putea respecta mai usor noile restricții privind distanțarea socială/ În România, numărul profesorilor care încurajează elevii să folosească tehnologiile digitale s-a dublat

Într-un raport dezvăluit marți, OECD subliniază ca tarile au folosit o varietate de resurse pentru a sprijini învățarea elevilor, prin colaborarea cu servicii private in vederea oferirii gratuite a unei multitudine de conținut educațional sau orgaizarea cursurilor virtuale.  In vreme ce 30% dintre elevii din Franta si Italia se lovesc de o  inadecvare a tehnologiei digitale, media occidentală a profesorilor de  a-și încurajara elevii să folosească tehnologiile informației  este de 53%.  In Romania, numărul profesorilor care încurajează elevii să folosească tehnologiile digitale s-a dublat, in ultimii cinci ani.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică publică marți, 8 septembrie, raportul său anual „Educație dintr-o privire”, dedicat în special gestionării crizei coronavirusului de către fiecare stat dintre sistemele școlare.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Țările au folosit o varietate de resurse pentru a sprijini învățarea elevilor în timp ce nu au putut veni la școală, inclusiv pachete de instruire (manuale, foi de lucru și tipărituri), educație radio, televiziune educațională și resurse de instruire online. Țările au folosit de obicei mai multe instrumente pentru a ajunge la cea mai mare proporție posibilă de studenți. În OCDE și în țările partenere, platformele online au fost cel mai popular instrument utilizat în timpul închiderii școlilor.

Instrumente diverse pentru a ajunge la cea mai mare proporție posibilă de studenți

De exemplu, Estonia a colaborat cu servicii private pentru a oferi gratuit o multitudine de conținut educațional elevilor în timpul închiderii școlii. În Franța, programul de învățare la distanță deja existent „Ma classe à la maison ”(Cursurile mele acasă) au devenit disponibile pentru toți elevii din școlile primare și secundare. În Grecia, profesorii au organizat cursuri virtuale în timp real, împreună cu alte instrumente de învățare online.

În timpul pandemiei, învățarea la distanță a devenit o linie de salvare pentru educație, dar oportunitățile pe care le oferă tehnologiile digitale depășesc cu mult o soluție  în timpul unei crize.

30% dintre elevii din Franta si Italia se lovesc de o  inadecvare a tehnologiei digitale

Criza COVID-19 a izbucnit într-un moment în care majoritatea sistemelor de învățământ acoperite de runda OCDE din 2018 a Programului de evaluare internațională a studenților (PISA) nu erau pregătite pentru lumea oportunităților de învățare digitalizata digitală.

Un sfert dintre directorii de școli din OCDE au spus că lipsa sau inadecvarea tehnologiei digitale împiedică învățarea destul de mult sau foarte mult, cifră care variază de la 2% în Singapore la 30% în Franța și Italia.

Media occidentală a profesorilor de  a-și încurajara elevii să folosească tehnologiile informației  este de 53%

Potrivit sondajului internațional OCDE privind predarea și învățarea (TALIS) din 2018, doar 53% dintre profesori își încurajează în medie elevii să folosească frecvent sau întotdeauna tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pentru proiecte sau lucrări la clasă. Cu toate acestea, în Danemarca și Noua Zeelandă, ponderea ajunge la 80% sau mai mult, iar în Finlanda, Israel sau România aceste cifre s-au dublat in ultimii cinci ani.

Potrivit PISA 2015,  achiziționarea de competențe de bază și digitale era încă problematică. PISA 2015 arata că aproximativ 40% dintre tinerii români de 15 ani nu aveau competențe de bază în lectură, matematică sau științe
(OCDE, 2016). Implementarea noului curriculum școlar continuă alături de recalificarea
profesori. Cu toate acestea, abordările individualizate pentru studenți rămâneau insuficient dezvoltate.
procentul de tineri (cu vârste cuprinse între 16-19 ani) care își evaluează abilitățile digitale ca elementare de bază sau peste elemente de bază este sub media UE (52% față de 83% în 2017). Erau mult mai puține
școli echipate digital și conectate din România decât media UE.

Dimensiunea sălilor de curs, un parametru critic pentru redeschiderea școlilor

Distanțarea socială s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. În contextul școlii, aceasta înseamnă reducerea contactului între grupurile de copii și menținerea unei distanțe de siguranță de 1-2 metri între elevi și personal. În unele țări, distanța de siguranță depinde de nivelul de izolare a virusului atins. Pentru, de exemplu, școlile din zonele mai puțin afectate din Japonia (nivelul 1) trebuie să mențină o distanță de 1 metru, în timp ce cele din cele mai afectate (nivelurile 2 sau 3) trebuie să mențină o distanță de 1-2 metri.

Unele tari au specificat numărul maxim de elevi permis în clasă la un moment dat. De exemplu, Franța și Regatul Unit au recomandat o limită de 15 elevi la clasele primare, cu condiția menținerii distanțelor de siguranță.

Țările cu clase de dimensiuni mai mici ar putea fi mai ușor să respecte noile restricții privind distanțarea socială, cu condiția să aibă spațiul pentru a găzdui în siguranță numărul de studenți. Deși Franța și Regatul Unit recomandă aceeași limită a numărului de copii pe clasă primară, instituțiile publice din Franța au clasele de 23 de elevi în medie, mai mici decât Regatul Unit, unde media este de 27 de elevi pe clasă. Cu mai mult de 30 de elevi pe clasă în nivelul secundar inferior, țări precum Chile, Columbia și Japonia se pot confrunta cu mai multe dificultăți în reorganizarea orelor în grupuri mai mici de studenți pentru a menține o distanță sigură