• Publicat:
  • Actualizat:
Diverse

România sub lupa Comisiei Europene: Reformele sistemului de sănătate nu reușesc să asigure nici o mai mare accesibilitate la serviciile de sănătate, nici o stare de sănătate mai bună a populației / Rata mortalității evitabile și rata mortalității din cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE

România sub lupa Comisiei Europene: Reformele sistemului de sănătate nu reușesc să asigure nici o mai mare accesibilitate la serviciile de sănătate, nici o stare de sănătate mai bună a populației / Rata mortalității evitabile și rata mortalității din cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE

Comisia Europeană a publicat recent raportul pe țară referitor la România iar în ceea ce privește sistemul de sănătate din țara noastră se pare că, la majoritatea categoriile, România se află sub media Uniunii Europene.

Reformele sistemului de sănătate – ineficiente

„Reformele sistemului de sănătate nu reușesc să asigure nici o mai mare accesibilitate la serviciile de sănătate, nici o stare de sănătate mai bună a populației. A crescut numărul nevoilor medicale care nu au putut fi acoperite de sistemul de sănătate, existând diferențe mari, din această perspectivă, între zonele urbane și cele rurale și o acoperire redusă în cazul grupurilor cu venituri mici și al persoanelor vârstnice. Formele de îngrijire preventivă, ambulatorie și în comunitate sunt în continuare subfinanțate și nu fac obiectul unor măsuri de politică publică care să fie adaptate într-o măsură suficientă nevoilor. Starea de sănătate a populației este în continuare sub media UE. Cheltuielile totale din domeniul sănătății sunt scăzute și acoperă în primul rând serviciile spitalicești. Îmbătrânirea populației și emigrarea pun o presiune tot mai mare asupra sistemului de sănătate”, potrivit raportului Comisiei UE.

Sistemul de sănătate se confruntă cu numeroase probleme

„S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la asistență medicală. Se semnalează din nou un număr în creștere de persoane care nu au putut beneficia de un consult medical. O politică solidă a Casei Naționale de Asigurări care să încurajeze oferirea de îngrijiri medicale în afara spitalelor poate antrena o reorientare naturală a pacienților către îngrijirea medicală ambulatorie. Măsurile de politică generale luate în cadrul sistemului de sănătate pentru a facilita această tranziție nu s-au îmbunătățit”.

Starea de sănătate a populației României, sub media UE

„Starea de sănătate a populației României se îmbunătățește, dar rămâne sub media UE. În 2017, speranța de viață la naștere din România a fost printre cele mai scăzute din UE. Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este în creștere. Rata mortalității evitabile și rata mortalității din cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE. În plus, se raportează în mod regulat deficite de anumite medicamente esențiale, în timp ce accesul la medicamente de ultimă generație este limitat.

În România, cheltuielile cu asistența medicală sunt în continuare foarte scăzute. În 2017, s-au cheltuit pentru asistența medicală aproximativ 5,2 % din PIB-ul României, în comparație cu 9,8 % în UE, și aceasta în pofida faptului că cheltuielile cu asistența medicală ca procent din totalul cheltuielilor publice au crescut în mod constant în anii precedenți. Dotarea cu echipamente terapeutice și de diagnosticare esențiale, cum ar fi scanerele medicale și instalațiile de radioterapie, este printre cele mai deficitare din UE. Acest fapt arată că se pot aduce îmbunătățiri concrete prin investiții direcționate, încurajând, de asemenea, eficientizarea cheltuielilor printr-o diagnosticare mai rapidă. Asistența medicală preventivă este subfinanțată, iar disponibilitatea sa este limitată. Cheltuielile cu asistența medicală preventivă sunt cu mult sub media UE (1,8 %  față de 3,1 %)”.

România are cea mai mare rată de cazuri de tuberculoză din UE

„România se confruntă cu provocări în ceea ce privește prevenirea unor boli infecțioase, această țară având cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE. Ratele de
vaccinare sunt în scădere, fiind afectați în special copiii. În plus, măsurile de promovare a sănătății pot juca un rol în reducerea ratei obezității observate, care a crescut în special în rândul copiilor în ultimii ani.

România se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește asigurarea accesului la asistență medicală. În total, aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și are acces doar la un pachet restrâns de servicii. Procentul de populație care beneficiază de o formă de asigurare de sănătate a scăzut, cu un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural. O mare parte a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă în agricultură și a populației rome din mediul rural nu beneficiază de o asigurare de sănătate. Se lucrează la planuri de extindere, până în 2023, a serviciilor de asistență medicală primară în cadrul acestui pachet restrâns”.

România – unul dintre cele mai mari niveluri din UE în ceea ce privește nevoile medicale nesatisfăcute ale copiilor

„Nevoile medicale nesatisfăcute sunt ridicate și în creștere. În ceea ce privește nevoile medicale nesatisfăcute raportate, persistă diferențe semnificative între grupurile cu cele mai mici venituri (8 %) și grupurile cu cele mai mari venituri (2,3 %). În 2017, România a înregistrat unul dintre cele mai mari niveluri din UE în ceea ce privește nevoile medicale nesatisfăcute ale copiilor. În cazul pensionarilor, nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este de două ori mai ridicat decât cel al populației generale. În 2018, România s-a numărat printre țările cu cele mai slabe rezultate din UE în ceea ce privește accesibilitatea financiară a asistenței medicale și timpul de așteptare. Cu toate că majoritatea cheltuielilor cu asistența medicală sunt finanțate din fonduri publice (79 %), ponderea cheltuielilor suportate de pacient reprezintă un cost substanțial pentru gospodăriile individuale. Majoritatea cheltuielilor suportate de pacient sunt cu produsele farmaceutice. În plus, plățile informale se adaugă la această sarcină financiară suportată.

Dezechilibrele teritoriale în furnizarea serviciilor de asistență medicală sunt mari și se amplifică. Nevoile nesatisfăcute din cauza distanței mari până la o unitate medicală care au fost raportate se numără printre cele mai ridicate din UE, ceea ce reflectă o distribuire inegală a unităților medicale și a medicilor.

În 2018, unele municipalități au înregistrat de șase ori mai mulți medici pe cap de locuitor decât altele, o diferență care a crescut din 2012. Nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28 % mai mare în zonele rurale decât în întreaga țară.

Rețeaua de medici de familie este, în principal, o rețea de servicii private de asistență medicală, cu stimulente insuficiente pentru medicii din zonele rurale, care migrează către zonele urbane, mai dezvoltate, ceea ce face acoperirea să fie mai redusă în zonele sărace”, potrivit Comisiei europene.

Medicii de familie, „pe cale de dispariție”

„Cheltuielile cu asistența medicală sunt în continuare orientate în mod disproporționat către serviciile medicale spitalicești, în pofida reducerii numărului de externări din spitale. Printre ineficiențele conexe se numără utilizarea ridicată a paturilor de spital, utilizarea scăzută a chirurgiei de zi și lipsa unei integrări eficace a furnizării serviciilor de asistență medicală. Procentul de medici de familie (aproximativ 20 % din toți medicii) a scăzut în mod constant, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a redirecționa furnizarea asistenței medicale, astfel încât aceasta să nu se mai asigure preponderent prin servicii medicale spitalicești. În plus, există un grad limitat de continuitate și integrare între diferitele niveluri de îngrijire.

Această situație arată lipsa capacității de a îngloba în sistemul de sănătate principiile unei gestionări cuprinzătoare bazate pe performanță”, se arată în raport.

Numărul de medici și de asistenți medicali este unul dintre cele mai scăzute din Europa

„Deficitul de personal medical rămâne considerabil. Numărul de medici și de asistenți medicali este unul dintre cele mai scăzute din Europa. În 2018, salariile plătite în spitalele publice au fost majorate considerabil. În plus, investițiile pe teren care să vizeze modernizarea unităților medicale ar putea contribui la rate sporite de păstrare a forței de muncă. Schimbările demografice ridică semne de întrebare cu privire la durabilitatea sistemului de sănătate din România. Aceste semne de întrebare sunt legate de îmbătrânirea populației, precum și de rata ridicată a migrației.

Conform previziunilor, acești factori vor implica o majorare cu o cincime a cheltuielilor publice cu asistența medicală ca procent din PIB. Acest lucru ar putea contribui la intensificarea presiunii asupra cheltuielilor cu asistența medicală în România.

România nu are un cadru de politică unitar pentru îngrijirea pe termen lung și servicii adaptate tendințelor demografice.

Cu toate că se preconizează că ponderea populației cu vârsta de peste 80 de ani se va dubla până în 2050, serviciile pentru persoanele în vârstă sunt în continuare limitate. Îngrijirea pe termen lung se încadrează în sfera de aplicare mai amplă a serviciilor sociale și medicale.

În plus, responsabilitățile sunt împărțite între diverșii actori instituționali de la diferite niveluri.

Populația în vârstă are o pondere mult mai mare în zonele rurale sau îndepărtate și beneficiază în mai mică măsură de serviciile sociale. Cererea de servicii de îngrijire rezidențială pe termen lung este în mare măsură nesatisfăcută din cauza volumului nesemnificativ de servicii ambulatorii furnizate și a numărului insuficient de lucrători din domeniu”, potrivit raportului.

Întregul raport pe țară referitor la România poate fi accesat aici: Raportul de țară al Comisiei Europene – februarie 2020.

Sursă FOTO: Shutterstock / caracter ilustrativ 

×
Inchide