Oana Sîrbu, în vârstă de 57 de ani, a făcut decarații despre fiul său, Alexandru, ăe care l-a adoptat în urmă cu ani.
Oana Sîrbu este una dintre cele mai delicate prezențe de pe scena artistică din țara noastră. Artista a cucerit generații întregi de români cu rolul Dana interpretat în seria de filme ”Liceenii”, unde a jucat alături de celebrii Ștefan Bănică Junior și Tudor Petruț. În plan personal, Oana Sîrbu a fost căsătorită, în urmă cu ani, cu Virgil Popescu, cel care i-a compus multe dintre melodiile pe care aceasta le interpretează. Oana Sîrbu s-a căsătorit cu Virgil Popescu în data de 10 iunie 1989, când avea doar 21 de ani. Cei doi au divorțat în anul 1993. Oana Sîrbu l-a cunoscut pe Virgil Popescu când avea doar 17 ani.
Oana Sîrbu este mama unui băiat, Alexandru, pe care l-a adoptat în anul 2009.
Invitată la emisiunea „La cină”, realizată de Ionela Năstase și chef Adrian Hădean, Oana Sîrbu a vorbit, printre altele, și de fiul său, care este adolescent.
„Am un băiat mare care e în creştere şi are nevoie de proteine. Este în primul an de liceu şi trebuie să mănânce mai sănătos, asta e preocuparea mea. E subţirel şi filiform, dar face sport. Gătesc, nu sunt o gospodină foarte asumată şi foarte preocupată. (…) Gătesc supe, ciorbe, pentru că lui îi plac foarte mult ciorbele, mâncare bazată pe paste integrale şi orez integral asociate cu legume sau câteodată fripturi pentru el, şi fructe, brânzeturi…”, a declarat Oana Sîrbu, potrivit okmagazine.ro.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Foana-sirbu-fiu1.jpg)
„Copilul, pentru viaţa părintelui lui, este copilul lui, indiferent pe ce cale a intrat în viaţa lui. Eu mi-am dorit pur şi simplu să fiu mamă şi aşa s-a putut. Pentru mine, Alexandru este… nu ştiu să spun ce este în doar câteva cuvinte, însă personalitatea lui atât de specială, de echilibrată şi de frumoasă îmi împleteşte ultimii 15-16 ani din viaţă într-un mod atipic. Pentru că eu la 16-17 ani învârteam o ţară pe degete cu spectacolele pe care le susţineam şi trăgeam telefoanele alea vechi din priză, pentru că nu puteam să merg în câte spectacole aveam, se spărgeau geamurile, era o nebunie întreagă cu poliţia – e mult de povestit pentru că lumea îşi dorea, în anii ăia gri, o picătură de speranţă, de frumos, de vioiciune… Pentru mine, candoarea lui Alexandru este apropiată de ce am trăit atunci. Şi transferul ăsta, trecând şi prin perioada în care i-am pierdut pe cei mai importanţi oameni din viaţa mea, au fost doi ani în care am pierdut vreo câteva persoane, incluzându-i pe ai mei, care m-au părăsit într-un an şi jumătate… E ceva ce poate să te destabilizeze dacă nu eşti cumva acoperit emoţional de o trăire atât de puternică cum e să fii mamă, în cazul meu, mama acestui copil”, a mai spus artista.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2F480567768_1208251157334768_4670242438957449872_n.jpg)
„Asumarea de-a fi părinte este o responsabilitate imensă şi, într-adevăr, orice altceva a trecut pe un plan secund, pentru că n-am putut şi nici nu mi-am dorit să manageriez lucrurile altfel. Noi nu suntem doar prieteni, suntem mamă şi fiu şi în familia noastră astea sunt rolurile. Încerc însă să evit tot ce nu mi-a plăcut mie în relaţia cu ai mei, cel puţin în anii adolescenţei, când tatăl meu nu şi-ar fi dorit să fac această meserie.(…) Eu încerc să gestionez acest sentiment de temere, deşi nu reuşesc, şi atunci încerc să discut cu el despre orice. Acum e mai complicat, pentru că începe să aibă un tumult, se schimbă multe lucruri şi în viaţa lui, şi psihologic, şi hormonal, începe să-şi dorească să socializeze mai mult şi trebuie să-i laşi un anumit grad de independenţă. Eu încerc să-i dau o educaţie tradiţională, adică noi mergem la concerte, mergem la operă, mergem la biserici, mergem la case memoriale, mergem în vacanţe, dar îşi las să-şi vadă şi de sporturi, şi de grupurile lui, şi de tabere. Merge în tabere de sport, face multe sporturi şi atunci pe undeva e un echilibru”, a încheiat aceasta.