UNIVERS. S-a descoperit viață în spațiu! Se poate trăi pe „Europa”, zic oamenii de știință

Luna planetei Jupiter, Europa, prezintă condiții de existență a vieții, susțin oamenii de știință. Considerat unul dintre cei mai interesanţi sateliţi ai celei mai mari planete din sistemul nostru solar, Europa a dispus în trecut de suficientă căldură internă pentru a avea un interior stratificat şi un ocean sub calota de gheaţă care o acoperă, conform unui studiu prezentat în cadrul Conferinţei anuale Goldschmidt din domeniul geochimiei.

Planetolog la NASA’s Jet Propulsion Laboratory, din California, Mohit Melwani Daswani a coordonat o echipă care a analizat datele adunate de misiunea Galileo. Începând de la jumătatea anilor ’90, sonda Galileo a studiat planeta Jupiter şi lunile sale timp de 8 ani, descoperind că sub calota glaciară a Europei se află un ocean global de apă în stare lichidă.

Astfel, în urma cercetărilor întreprinse, echipa lui Daswani a descoperit că un fenomen care produce stratificare, denumit proces de diferenţiere, ar putea sta la originea acestui ocean din subsolul Europei.

SOCIAL Un vagon al unui tren de călători a deraiat în Depoul București Călători. Circulația a fost reluată

10:54

EXCLUSIV VIDEO Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”

10:47

Misteriosul ocean subglaciar de pe „Europa”

Luna planetei Jupiter dispune de o serie de caracteristici considerate cheie pentru o lume în care să poată apărea viaţa. Descoperirile lui Daswani ar putea avea implicaţii pentru studierea posibilităţii apariţiei vieţii şi pe alte planete sau sateliţi, chiar şi din afara sistemului nostru solar.

Echipa lui Daswani a descoperit dovezi ale unui semn promiţător pentru posibilitatea existenţei vieţii: oceanul subglaciar al Europei ar putea fi rezultatul descompunerii mineralelor care conţineau apă din interiorul acestui satelit. Acest proces s-ar fi produs în cursul diferenţierii – în care interiorul Europei a fost „separat în straturi distincte, similar unei cepe”, a explicat el.

„Interiorul Europei este mult mai dens decât straturile exterioare. Acest lucru ne spune deja ceva foarte important despre o proprietate a istoriei şi geologiei Europei: probabil că a trecut printr-o fază foarte fierbinte care a făcut posibilă producerea procesului de diferenţiere”, conform lui Daswani. Această căldură interioară ridicată din trecut face şi ca şansele ca în prezent Europa să dispună de un nivel de căldură internă suficient pentru a-şi păstra oceanul lichid subglaciar să fie mari.

Diferențe Jupiter – Saturn

Sursa acestei călduri ar putea fi descompunerea elementelor radioactive din interiorul acestui corp cosmic, sau un alt fenomen, unul de disipare mareică, provocat de interacţiunea cu Jupiter şi cu sateliţii mari ai acestuia din apropiere, sau poate că amândouă. Acest proces de diferenţiere s-a produs atât pe Pământ cât şi pe Marte.

„Europa este suficient de mare pentru a trece de asemenea prin acest proces”, conform lui Daswani.

Satelitul vecin cu Europa, Ganymede, ar putea avea și el un interior diferenţiat şi ar putea fi similar Europei din acest punct de vedere. Desigur că există şi excepţii, aşa cum este Enceladus, unul dintre sateliţii lui Saturn, care este un corp mult mai mic decât Europa şi nu avea cum să îndeplinească aceleaşi condiţii de căldură internă. „Ştim acest lucru, pentru că densitatea lui Enceladus este mult mai mică decât cea a Europei. În consecinţă, oceanul lui Enceladus este probabil rezultatul unor procese diferite”, a arătat Daswani.